La începutul acestei săptămâni, Divizia de Diplomație Publică a NATO a organizat primul tur de presă virtual în România, pentru a prezenta activitatea desfășurată de piloții Forțelor Aeriene Române și de piloții Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF) în România. Evenimentul a fost moderat de Manfred Reudenbach, ofiţerul de relații publice al Comandamentului Aerian Aliat NATO, din Ramstein (Germania), și de Peggy Beauplet, ofițer de presă în cadrul sediului NATO, de la Bruxelles. La eveniment au participat jurnaliști de la principalele organizații mass-media românești, studenți din Cluj, Constanța și Iași, dar și jurnaliști de la instituții de presă internaționale. Au fost, de asemenea, prezenți colonelul Daniel Moise, locțiitorul comandantului Grupului 86 Operațional al Bazei 86 Aeriene din Fetești și pilot la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, și locotenent-colonel David McLeod, comandantul detașamentului canadian care a fost certificat să își înceapă misiunile de Poliție Aeriană Întărită (Enhanced Air Policing) sub comandă NATO, pe teritoriul nostru.

Ofițerul de relații publice Manfred Reudenbach a vorbit despre una dintre problemele majore cu care se confruntă Europa – accidentele aviatice cauzate de commloss (cazuri în care pilotul pierde contactul radio și nu mai poate comunica cu unitatea locală de gestionare a fluxului de trafic aerian – n.r.). „Pînă în luna octombrie a acestui an, am avut 130 de situații commloss în Europa”, a subliniat Manfred Reudenbach. El a prezentat și structura, modalitatea de funcționare și scopurile serviciului de poliție aeriană oferit de NATO. Între acestea se numără supravegherea permanentă a spațiului aerian, interceptarea mișcărilor tuturor avioanelor, prin radar, și aplicarea tacticilor pentru prevenirea avioanelor inamice de a intra în spațiul aerian NATO.

„Securitatea este indivizibilă pentru toți aliații. E ca o pînză de păianjen peste Europa, în 30 de locații. În perioada pre-pandemiei, trebuiau monitorizate 40.000 de zboruri deasupra continentului. Bulgaria și România sînt perfect capabile să își protejeze propriile spații aeriene naționale, dar aliații NATO au decis să își exprime solidaritatea, trimițîndu-le detașamente de poliție aeriană încă din anul 2014, cînd Rusia a reluat în posesie Peninsula Crimeea. Este un exemplu de coeziune, de descurajare și de apărare, subliniind asigurarea aliaților noștri din flancul estic al NATO. Este o acțiune preventivă. Suntem conștienți 24/7/365 de ceea ce se petrece în spațiul aerian al NATO și în jurul său, dar suntem gata să reacționăm. Asta fac împreună – Canada și România”, a spus Manfred Reudenbach.

În continuare, au fost redate atît videoclipuri de prezentare a Forțelor Aeriene Române și a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, precum și videoclipuri despre aeronavele din dotare. Detașamentul canadian este format din 135-140 de militari (piloți și personal tehnic), care, din luna septembrie pînă în luna decembrie a acestui an, sînt alături de militarii români de la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, din Constanța, pentru a supraveghea Marea Neagră. În acest interval, RCAF derulează „Operațiunea Reassurance”, ce presupune zboruri în spațiul aerian românesc cu cele șase avioane CF-188 Hornet și antrenamente împreună cu piloții români, ce conduc avioane de vînătoare Mig-21 LanceR și F-16 Fighting Falcon.

 „Viața Mig-ului se apropie de sfîrșit”

„Noi urmărim motto-ul train as you fight (antrenează-te așa cum te lupți – n.r.). Pericolul face ca această slujbă să fie cea mai frumoasă slujbă. Biroul nostru este avionul. Trebuie să te antrenezi zilnic și asta înseamnă multe zboruri. În timp ce vorbesc, misiunea de poliție aeriană este în desfășurare. Consider că e un mare beneficiu să îi avem parteneri pe canadieni, e un beneficiu extraordinar pentru piloții români să își dezvolte nivelul de pregătire. Viața Mig-ului (avioane de vînătoare, de fabricație rusească – n.r.) se apropie de sfîrșit. Forțele Aeriene Române au achiziționat, recent, cinci avioane F-16. Capacitatea de a îndeplini misiunea de Poliție Aeriană Întărită va crește de îndată ce toate avioanele F-16 vor fi complet operaționale”, a spus col. Daniel Moise, locțiitorul comandantului Grupului 86 Operațional al Bazei 86 Aeriene din Fetești și pilot de Mig-21 LanceR.

Avioane românești de vînătoare

Lt.-col. David McLeod a oferit, apoi, de asemenea, un tur virtual al unuia dintre cele șase avioane canadiene CF-188 Hornet, care a detectat, pe 23 septembrie, un avion rusesc Su-27 Flanker în apropierea graniţei României.

A urmat o sesiune de întrebări pentru cei doi reprezentanți ai forțelor aeriene aflate sub comanda NATO, iar lt.-col. David McLeod a vorbit despre misiunea detașamentului canadian în România. „Din patru în patru ani, fiecare district din Armata Federației Ruse face un exercițiu. Anul acesta este special, deoarece a sosit rîndul Districtului Militar Sudic al Federației și acesta include anumite părți localizate în apropierea Mării Negre. Astfel, a existat o activitate militară crescută a Federației în apropierea zonei Mării Negre, dar nu intervine în spațiul aerian al NATO. Ne-am pregătit de misiuni de interceptare și de observare. În România, nu avem capacitatea de a reumple rezervorul avionului în timpul zborului și, tipic, o misiune de felul acesta durează de la 30 de minute, la două ore. E nevoie de foarte mult antrenament, multă concentrare, pilotezi o aeronavă care zboară cu 300-400 mile marine/oră în proximitatea altor aeronave”, a afirmat lt.-col. David McLeod.

Comandantul detașamentului canadian a adus în discuție și impactul pandemiei asupra misiunii, dar și aspecte despre viața piloților canadieni la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. „Nu dorim să transportăm coronavirusul de acasă, din Canada, de vreme ce schimbăm piloții în această misiune. La Baza 57, trăim într-un mediu de grup restrîns, alături de un colectiv militar american. Știm că este riscant pentru răspîndirea virusului și asta înseamnă că trebuie să verificăm de două ori personalul pe care îl aducem aici, pentru a avea cea mai mică șansă de a fi purtători asimptomatici ai acestui virus. Cred că ar fi cea mai periculoasă situație. Nu doar că avem perioade de carantină și ne facem teste, dar încercăm să folosim zboruri militare cît de mult posibil. Puțină planificare și chibzuire și vom putea trece peste aceste provocări”, a subliniat lt.-col. David McLeod.

În încheierea primului tur virtual de presă organizat de NATO în România, ofițerul de presă Manfred Reudenbach a subliniat că în 2021 NATO va trimite în România și în Bulgaria și mai multe detașamente ale aliaților, „pe principiul «toți pentru unu și unul pentru toți»”.

În decursul timpului, în spațiul aerian românesc au mai desfășurat misiuni de Poliție Aeriană Întărită detașamente italiene, portugheze și englezești.

Forțele Aeriene Regale Canadiene se află la a cincea rotație consecutivă anuală în România. Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în țară este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței, atît în zona de nord, cît și în zona de sud. Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Primul tur virtual de presă, organizat de sediul NATO și de Comandamentul Aerian Aliat (AIRCOM), a avut loc pe 28 mai. Atunci, mai mulți jurnaliști au fost invitați să interacționeze on-line cu Forțele Aeriene Lituaniene și cu cele Spaniole, privind misiunea de poliție aeriană din regiunea Baltică.