Anual, peste 12.000 de studenți români aleg să muncească în străinătate pe perioada vacanței de vară. La începutul anilor 2000 au apărut companiile de Work and Travel, care acționează contra cost ca intermediari între studenți și angajatorii lor de peste hotare.
Unii studenți pleacă în țări precum Spania, Grecia, Franța, Cipru sau Marea Britanie, însă cea mai atractivă destinație, dar și considerabil mai scumpă, este peste Atlantic, în Statele Unite ale Americii, acolo unde aproximativ 1.800 de tineri ieșeni au plecat în anul 2019, conform datelor companiei Acord Travel.
Cei care au participat la programe Work and Travel spun că acestea reprezintă, de fapt, „o experiență de viață”. Unii se întorc fericiți deoarece au reușit să adune amintiri din cele mai frumoase locuri ale Americii și au strîns peste 6.000 de dolari (aproape 26.000 de lei), în timp ce alții nu ar vrea să mai repete experiența. Însă, odată ajunși, cei mai mulți studenți sînt nevoiți să își caute locuri de muncă suplimentare, pentru a fi siguri că nu se întorc cu datorii.
Andreea Cibotariu, studentă în anul al II-lea la Facultatea de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a plecat cu Work and Travel în vara anului trecut, însă povestește că experiența ei nu a fost una prea plăcută. A fost cazată la două ore distanță de mers pe jos de locul de muncă și la o oră distanță de primul magazin, iar autobuzele nu circulau foarte des; lucra uneori chiar și pînă la ora 2 dimineața, iar la ora 6.00 trebuia să fie din nou la serviciu, în ciuda faptului că muncise 17 ore în ziua precedentă. Studenta a mai relatat faptul că îi era frică uneori să meargă pe stradă deoarece vedea foarte mulți oameni înarmați.
„Plecarea în State trebuie probată. Nu poți să crezi pe cineva care îți spune că e minunat, că o să mergi acolo și o să te distrezi, dar și că o să vii cu multe mii de dolari; pe de altă parte, nici pe cei care spun că dacă pleci în America o să ai o vară aiurea. E un lucru subiectiv și ca să îți dai seama cum este de fapt, e nevoie să te hotărăști să scoți vreo 3.000 de dolari din buzunar sau să faci un împrumut și să te duci chiar tu în State. Eu așa am făcut. Am avut o experiență nu tocmai plăcută, dar nu îmi pare rău că am fost. Deși, recunosc, nu m-aș încrede să mai plec peste Ocean încă o dată”, a povestit Andreea, participantă în programul Work and Travel în 2019
Începutul experienței
La nivelul Iașului există șapte agenții prin care studenții pot pleca: American Experience, Student Travel, Prima Work&Travel, American Adventure, Work and Travel USA, GoToSUA (GTS) și Acord Travel. Există două tipuri de programe: primul, independent, care are un preț mai scăzut, dar te obligă să îți cauți singur job-ul, și cel de-al doilea, placement, care îți oferă sprijin în găsirea job-ului potrivit, dar care presupune niște costuri mai ridicate. Dacă pentru primul program costurile variază în funcție de agenție, dar ajung undeva la 900 de dolari, pentru cel de-al doilea program prețurile depășesc suma de 1.200 de dolari.
Programele de tip independent sînt mai rar accesate de cei ce urmează să meargă pentru prima dată în State deoarece implică mai mult efort personal: trebuie să găsești un prieten sau o rudă ce a fost deja la un loc de muncă în SUA, loc de muncă care trebuie să se plieze pe nevoile și așteptările tale, apoi trebuie să contactezi managerii de la viitorul tău serviciu și să îți obții singur un contract de muncă.
După ce ți-ai ales varianta potrivită, urmează să semnezi contractul cu agenția în care îți sunt specificate drepturile și îndatoririle tale în calitate de participant și să plătești costurile programului ales. Dacă nu dispui de suma necesară, poți face un împrumut special dedicat pentru studenții ce aleg să plece cu Work and Travel la banca BRD.
Un pas important este și interviul online cu angajatorul din străinătate, prin Skype. „A fost foarte mult stres și foarte mulți nervi. Birocrație…”, a mărturisit Roxana Baciu, participantă în anul 2018, fostă studentă a Facultății de Litere de la UAIC.
Interviul de viză de la Ambasada Statelor Unite ale Americii oferă studenților cele mai multe emoții. Tinerii știu că, odată obținută această parafă, nu mai există bariere între ei și continentul de peste ocean. Un lucru încurajator pentru aceștia reprezintă rata de refuz, care a ajuns acum la o valoare de doar 4%, comparativ cu 34%, cum era în 2006.
„Am fost programată la 8 dimineața. Am trecut de controlul de la intrare, apoi încă unul înăuntru, nu aveam voie cu electronice, metale, exact ca la aeroport. Am trecut apoi la verificarea actelor, la verificarea amprentelor și am așteptat cuminte pe scaun pînă mi-a venit rîndul. Eram plină de emoții. Știam că toată lumea obține visa respectivă în principiu, însă în mintea mea erau numai exemple de întrebări pe care mi le-ar putea pune. Cînd am ajuns la ghișeu, doar un geam mă despărțea de intervievator, un american super simpatic. M-a întîmpinat cu zîmbet și am simțit că scap de emoții instant. Cred că a durat interviul cel mult trei minute, dar mi s-a părut mult mai mult”, a precizat Anisia Formagiu, studentă în anul al II-lea la Facultatea de Litere de la UAIC și participantă în programul Work and Travel în 2019.
După viză, nu mai rămîne decît cumpărarea biletelor de avion și gestionarea tuturor sentimentelor ce vin odată cu ideea de a petrece trei luni de zile la o distanță de peste 9.000 de kilometri de casă. Iar sentimentele nu sînt puține.
Fricile întîmpinate
Reprezentații agențiilor ce le pun la dispoziție studenților oportunitatea de a pleca în State mărturisesc că, dincolo de extaz, întotdeauna există și nesiguranță față de ce urmează să se întîmple. „Fricile studenților sînt multiple, iar la unii aș putea spune că există și cazuri unice. Totuși, cea mai mare frică pe care o au studenții care vor să se înscrie în acest program este partea financiară, și anume frica că nu își vor recupera acei 2.000 – 3.000 de dolari pe care îi investesc în program. Pe lîngă asta, mai există și frica de avion, frica de a călători cel puțin 7 – 8 ore pe deasupra Oceanului”, a declarat Cristin Murafa, managerul agenției Acord Travel din Iași. Acesta a mai adăugat și faptul că 10% din cei care aplică pentru programul Work and Travel renunță pe parcurs.
Procesul de adaptare la o nouă țară și o nouă cultură reprezintă una dintre încercările la care este supus orice student în primele zile de ședere. Aceștia mărturisesc că le vine foarte greu să comunice la început, deoarece de multe ori nu sînt stăpîni pe cunoștințele de limba engleză. „La Acord Travel, înainte de a pleca în străinătate, studenții pot beneficia și de un curs de limba engleză contra cost. Acest curs îi ajută să învețe și să aprofundeze cunoștințele pe care le au și le oferă încrederea în sine că se vor descurca la locul de muncă”, a mai adăugat Cristin Murafa.
Job-urile de top
Studenții care aleg să plece în America își aleg locul de muncă, în marea majoritate a cazurilor, în funcție de zona țării în care își doresc să călătorească. Cele mai căutate state sînt Wyoming, Massachusetts, dar și California, pentru orașe precum Los Angeles sau San Francisco. Ei consideră că în orașele de renume ale Americii se cîștigă cel mai bine, dat fiind numărul ridicat de turiști care vin anual în State. În plus, munca într-un astfel de oraș înseamnă și costuri mai mici pentru ultima perioadă a programului, anume cea de călătorie, însă și locurile aici sînt limitate.
Cea mai căutată zonă a Statelor Unite ale Americii este Coasta de Est, acolo unde se găsește și cel mai frecventat loc de muncă: Ocean City. În cafenelele, restaurantele, hotelurile, magazinele și parcurile de distracție din această zonă sînt studenți veniți din toată lumea. „În Ocean City, peste 90% din angajați sînt veniți prin programul Work and Travel”, a precizat managerul Agenției Acord Travel.
Sumele pe care le cîștigă studenții în SUA variază în funcție de statul în care pleacă, dar și de domeniul sau domeniile în care se angajează. Totuși, în condițiile în care participanții nu cheltuie bani în State și merg constant la un singur job, cea mai mică sumă cu care se pot întoarce aceștia este de 3.000 de dolari (sumă ce poate acoperi doar costurile programului), în timp ce unii studenți se pot întoarce chiar și cu 11.000 de dolari, bani cîștigați mai ales din bacșișuri.
Între așteptări și realitate
Chiar dacă reprezentanții agențiilor nu scot niciodată în evidență și părțile negative ale programului, acestea există, iar mulți dintre participanți se confruntă cu ele. Cea mai întîlnită problemă este legată de relația studenților cu managerii lor. Cei din urmă au o atitudine dură față de angajați, iar discrepanțele între persoanele de naționalitate americană și studenții veniți să lucreze prin programul Work and Travel sînt foarte vizibile. „Eu am fost norocoasă, nu am pățit așa, am fost plătită corect. Dar am cunoscut studenți cu astfel de probleme. Angajatorii erau nerespectuoși și nu îi chemau la muncă, deci nu erau plătiți. Sau li se dădeau ture cînd șansele de a cîștiga bani erau mici”, a mărturisit Roxana.
„Eram pe același post cu un tip de 18 ani, de naționalitate americană. El stătea în birou și venea numai să schimbe banii. La sfîrșitul zilei făcea inventarul și cîștiga la fel de bine ca mine care stăteam și două – trei ore peste program pentru a lăsa bucătăria curată”, a adăugat Anisia.
O parte dintre studenții români au avut nefericitul eveniment de a ajunge în State și de a fi puși să lucreze în cu totul alt domeniu decît cel ce era scris pe foaia de angajare.
„A fost destul de alambicată toată treaba asta cu locul de muncă. Atunci cînd citeam care sînt joburile disponibile, am văzut că se caută server la Hyatt Regency în Green Bay, unde, de altfel, am și mers. Scria acolo că trebuie doar să servesc mîncarea și băutura clienților. Cînd am ajuns acolo, am aflat că sînt ospătar de evenimente. În prima zi am lucrat la o nuntă și a fost oribil”,
a precizat Andreea.
Chiar dacă angajatorii din România garantează faptul că un singur loc de muncă este de ajuns, realitatea este alta. 90% dintre studenții ce pleacă în State sînt nevoiți să își caute și un al doilea sau chiar un al treilea job. Aceștia mărturisesc faptul că, dacă nu ar munci în mai multe locuri, nu s-ar putea descurca cu banii nici pentru a se întoarce acasă și ar rămîne cu datorii. „Am avut trei job-uri, lucram 16 ore zilnic. La unul dintre job-uri, chiar dacă eu trebuia doar să întîmpin persoanele și să le conduc la masă, a trebuit să fiu și asistent de bucătar și mai și spălam și vasele. Nu aveam ce să le spun. Nu mă plăteau dacă nu făceam asta”, a mărturisit Matei Bălănescu, student în anul al II-lea la Facultatea de Geografie și Geologie de la UAIC și participant în programul Work and Travel 2019.
Work & Travel rămîne în continuare în topul opțiunilor prin care studenții ieșeni își pot petrece vacanța de vară. Dorind să viziteze o țară nouă și să strîngă cîțiva bani, mulți dintre participanți ajung să lucreze chiar și pînă la 17 ore pe zi pentru a-și asigura confortul din State, dar și acoperirea costurilor din România.
Sursa foto: Matei Bălănescu
Niciun comentariu