Gata cu ceea ce știam pînă acum despre Erasmus-ul clasic. Pe 11 martie, comisarul european pentru Educație, Androulla Vassiliu, a lansat oficial în România programul Erasmus+. Acesta va fi implementat în perioada 2014 – 2020 și reprezintă o variantă îmbunătățită a celui anterior. Erasmus+ îmbină toate celelalte programe de pînă acum: „Învățare pe Tot Parcursul Viețiiˮ, „Tineret în Acțiuneˮ, „Erasmus Mundusˮ, „Tempusˮ, „Alfaˮ, „Edulinkˮ și programul pentru cooperare cu țările industrializate. Mai mult de-atît, va aduce sportul și voluntariatul în prim plan și le va oferi studenților psobilitatea să plece și la licență, și la master, și la doctorat cu cîte o mobilitate. În plus, le va oferi și un spirjin financiar mai consistent. Reporterii CuzaNet au vorbit cu reprezentanții tuturor universităților de stat ieșene despre cum este primit acest program și despre cum se pregătesc să-și convingă colegii și studenții să participe la acest tip de experiență.
De unde vine plusul?
Bugetul programului Erasmus + pentru perioada 2014-2020 este de 14,7 miliarde de euro, conform statisticilor de la nivel european, cu 40 % mai mult decît în anii precedenţi. În total, în jur de două milioane de studenți vor beneficia de aceste burse. „Acest program este inovator deoarece oferă șansa tinerilor de a-și îmbunătăți competențele și de a ajunge la performanță. Diferența dintre Erasmus+ și programul anii anteriori este aceea că acum va fi un grant unic de mobilitate. Fondurile sînt mult mai mari şi vin de la Agenția Națională. Dacă pînă acum, o bursă pentru studiile de licență, spre exemplu, era de 600 de euro, acum poate depăși această sumă în funcție de opțiunea studentului și universitatea parteneră. Mobilitatea este pînă în 12 luni iar internship-urile pot avea loc chiar și în primul an de studiu, ceea ce pînă acum nu era posibil”, a precizat Ioana Serafinceanu, din cadrul Departamentului de Relații Internaționale de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC).
„Se vor vedea beneficiile acestui program în timp, mai ales de către cei din interior, cei care au trăit sau vor avea parte de experiența Erasmus+. Studenții sînt cei care își aleg viitorul și lucrurile pe care le fac pentru a contribui la dezvoltarea lor profesională și personală. Depinde și de noi dacă la sfîrșitul acestui program abia lansat vom avea satisfacție profesională și vom contribui la echilibrul european din mediul universitar”.
Mai mult decît atît, aceasta a mai precizat că „se vor vedea beneficiile acestui program în timp, mai ales de către cei din interior, cei care au trăit sau vor avea parte de experiența Erasmus+. Studenții sînt cei care își aleg viitorul și lucrurile pe care le fac pentru a contribui la dezvoltarea lor profesională și personală. Depinde și de noi dacă la sfîrșitul acestui program abia lansat vom avea satisfacție profesională și vom contribui la echilibrul european din mediul universitar”.
Sport și voluntariat pe bani europeni
Programul Erasmus s-a schimbat după ce mai multe probleme le-au stîrnit îngrijorarea oficialilor europeni. Printre acestea se numără abandonul universitar și dificultatea absolvenților de facultate de a se încadra pe piața muncii. Printre principalele cauze se regăsesc oportunitățile limitate de angajare și deținerea de către studenți a unor competențe care nu se pliază pe cerințele angajatorilor. De aceea Erasmus+ vine să pună accentul nu doar pe mobilități de studiu, ci și pe activități de voluntariat și practicarea sporturilor. „Este un program mai adaptat cerințelor europene, ce le integrează pe toate celelalte și oferă oportunități de dezvoltare personală, de schimburi interculturale cu școli și ONG – uri. Este un program mai bun, mai adecvat pe mobilitatea trans-europeană, cu o viziune integrată”, a precizat Gabriela Carmen Pascariu, directorul Centrului de Studii Europene din Iași.
„Ce este mai frumos decît să poți face sport cu un anumit suport financiar?”
Astfel, cu prilejul acestor mobilități, studenții vor participa și la cursuri, dar și la traininguri și competiții „Acest program reprezintă un plus ca valoare, atît financiar dar și pe partea de competențe. Mobilitățile sînt extinse dincolo de zona profesională, pentru dobîndirea unor competențe, să le numim civice. De asemenea vor fi competențe care includ și activități de voluntariat în alte țări, pentru care există granturi de mobilitate. Principalul cîștig îl constituie această experiență într-un mediu nefamiliar. Este o zonă culturală care funcționează în altă dimensiune decît cea cu care studentul este obișnuit și, în consecință, modul de reacție și de adaptare îl va face să se cunoască mai bine și, în special, să poată să se dezvolte într-un timp mai scurt”, a declarat prof. univ. dr. ing. Irina Lungu, prorector responsabil cu Relațiile Internaționale și Imaginea Universității „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI). Aceasta a mai subliniat faptul că „pentru acel «Mens sana in corpore sano» trebuie să se regăsească și un suport real, dincolo de zona legislativă, de încurajare, de pornire a unui tăvălug, ca percepție pozitivă asupra nevoii de sănătate. Și atunci, ce este mai frumos decît să poți face sport cu un anumit suport financiar?”
„Agenţia naţională care se ocupă de programele comunitare s-a străduit să facă în aşa fel încît bursele pentru România să fie stabilite la nivel maxim, avînd în vedere că celelalte ţări au un nivel de trai mai ridicat şi automat costurile sînt mult mai mari.”
În 2014, programul Erasmus+ va primi o finanțare 1,8 milioane de euro la nivel europeam, sumă destinată atît promovării acestuia, cît și stabilirii unor parteneriate între instituţiile de învăţămînt superior.
Aproximativ 6.000 de studenți din toată țara, masteranzi și doctoranzi români vor beneficia în 2014 de cursuri de formare în străinătate prin intermediul Erasmus+. Vor fi oferite 120.000 de burse pentru români, investiția la nivel de țară fiind de 52 milioane de euro. Potrivit ing. Felicia Bălan, secretar în cadrul Birolului de Relaţii Internaţionale şi Programe Comunitare din cadrul UAGE, „agenţia naţională care se ocupă de programele comunitare s-a străduit să facă în aşa fel încît bursele pentru România să fie stabilite la nivel maxim, avînd în vedere că celelalte ţări au un nivel de trai mai ridicat şi automat costurile sînt mult mai mari.”
Licență, masterat și doctorat: de șase ori student Erasmus
Spre deosebire de programul anterior, cînd studenții puteau pleca cu Erasmus numai de două ori (cu două mobilități diferite – de practică/plasament și de studiu), acum ei au posibilitatea de a accesa aceste mobilități și la ciclul de licență, și la cel de masterat, și la cel de doctorat. Deci de a pleca de șase ori cu Erasmus. „Două burse pot fi pe zona de licență, două pe masterat și două pe doctorat, ceea ce înseamnă că, dacă ești student și ajungi inclusiv pe zona de doctorat, poți să ai șase mobilități Erasmus, ceea ce este extraordinar deoarece pînă acum erau doar două mobilități”, a explicat prof. univ. dr. ing. Irina Lungu. prorectorul TUIAȘI.
Sumele pentru plasament au crescut în mod special, acestea fiind mai mari decît cele pentru bursele de studiu: „Aceasta vine ca o urmare a responsabilității pe care o implică bursa în sine. Cînd obții rezultate, acestea sînt folosite ulterior în realitate, nu sînt niște simulări. Pe de altă parte, nivelul de cunoștere fiind mai profund, îți este răsplătită dedicarea cu care spiritul curios a acumulat cunoștințe pînă atunci. Este foarte adevărat că vorbim de o sumă minimă, dincolo de care, în funcție de nevoi, universitățile pot sau nu să mai adauge”, a mai precizat prof. univ. dr. ing. Irina Lungu. Practica poate fi făcută nu doar la un anagajator, ci şi în cadrul unui laborator sau centru de cercetare al universităţii la care studentul a urmat cursurile timp de un semestru. „Astfel îți dezvolți și zona de activitate simulativă aproape, dacă nu chiar reală, ca și cum ai lucra într-un centru de cercetare”, a punctat prorectorul TUIAȘI.
În ceea ce privește mobilitățile de studiu, ca și în cazul vechiului program, plecarea în străinătate se poate face numai după încheierea contractului de studiu, în care se menţionează clar disciplinele care vor fi studiate şi numărul de credite ce trebuie obținute la universitatea din străinătate.
Cu ce bani se pleacă în buzunar
Una dintre principalele îngrijorări ale studenților care doresc să plece cu Erasmus este faptul că nu le vor ajunge banii. De aceea, Universitatea de Medicină vine cu o noutate față de celelalte universități din Iași: „Ceea ce este extraordinar este că UMF-ul dă 250 de euro în plus sub formă de voucher oricărui student care va pleca într-o mobilitate, ceea ce va acoperi cheltuielile de transport. Este un lucru pe care universitatea îl face suplimentar față de fondurile date de la Erasmus. Deci, pe lîngă grantul Erasmus, se vor primi din start încă 250 de euro, garantat”, a declarat conf. univ. dr. Camelia Margareta Bogdănici, coordonator instituțional Erasmus în cadrul UMF.
„Grantul Erasmus nu acoperă decît o parte din costurile şederii în străinătate. În anul universitar 2011-2012, grantul Erasmus a fost în medie de aproximativ 520 de euro lunar.”
Potrivit reprezentanţilor Departamentului de Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi (UAGE), pentru anul universitar 2014-2015, nivelul naţional fixat al grantului este între 450 şi 500 de euro/lună, în funcţie de ţara pentru care studentul optează. Pentru studenţii cu venituri reduse (cei care beneficiază de burse sociale), în cazul în care au fost selectaţi pentru o mobilitate de studiu Erasmus, la granturile mai sus menţionate se adaugă 200 euro/lună. De acest beneficiu vor profita şi studenţii care efectuează o mobilitate de plasament. „Grantul Erasmus nu acoperă decît o parte din costurile şederii în străinătate. În anul universitar 2011-2012, grantul Erasmus a fost în medie de aproximativ 520 de euro lunar. Vom primi fondurile pentru anul anul 2014-2015 în funcţie de numărul de mobilităţi din anul universitar 2011-2012”, a precizat prof. univ. dr. Florin Grigoraş prorectorul pentru relaţii internaţionate din cadrul UAGE şi coordonatorul instituţional Erasmus LLP.
„Este trist să constatăm că, în fiecare an, studenții care optează pentru o mobilitate de acest gen sînt foarte puțini. Aceștia spun că sumele sînt foarte mici și că sînt nevoiți ca, pe lîngă bursă, să mai contribuie și familia, iar ei nu înțeleg ideea că programul doar susține, nu și finanțează. Noi încercăm să promovăm fiecare oportunitate, organizăm întîlniri informative pentru studenți, aducem bursieri din anii precedenți ce își pot dezvălui experiența pentru a diminua lipsa de entuziasm”.
În pofida acestor forme de ajutor financiar, există locuri ce rămîn neocupate în fiecare an. „Este trist să constatăm că, în fiecare an, studenții care optează pentru o mobilitate de acest gen sînt foarte puțini. Aceștia spun că sumele sînt foarte mici și că sînt nevoiți ca, pe lîngă bursă, să mai contribuie și familia, iar ei nu înțeleg ideea că programul doar susține, nu și finanțează. Noi încercăm să promovăm fiecare oportunitate, organizăm întîlniri informative pentru studenți, aducem bursieri din anii precedenți ce își pot dezvălui experiența pentru a diminua lipsa de entuziasm”, a declarat Gabriela Carmen Pascariu, directorul Centrului de Studii Europene din Iași.
Confruntată cu acest fenomen, începînd cu anul universitar 2014-2015, UAGE nu mai aprobă redistribuirea fondurilor rămase necheltuite atît la studenţi, cît şi la cadre didactice, făcînd excepţie doar prelungirile de stagiu de studiu sau misiune de predare. Aceste fonduri vor fi returnate la Agenţia Națională, iar persoanele în cauză nu vor mai putea beneficia de ele la întoarcerea în ţară.
Există însă și situația în care studenții vor să plece și nu pot. Acest caz este întîlnit la UMF, unde, în acest an, o reglementare le interzice studenților străini să plece cu o mobilitate Erasmus în țara din care provin. „Este pentru prima dată cînd se impune acest lucru ca fiind obligatoriu, dar pe de altă parte mi se pare un lucru normal și corect față de ceilalți. Deci dacă eu sînt francez nu am voie să merg în Franța”, a mai precizat conf. dr. Camelia Margareta Bogdănici.
„Cu siguranță, cine a trăit o experiență Erasmus vede beneficiile acestui program. Cine nu a trăit-o, poate să le anticipeze sau poate să le nege din ceea ce aude. Nimic din ceea ce este valoros nu se cîștigă ușor. De aceea spun că depinde foarte mult de studenți să-și dorească acest lucru”.
Însă Eramus+ vine cu vești bune pentru basarabeni. În cadrul noului program Erasmus Plus, tinerii din Republica Moldova vor putea beneficia de burse europene de studii în egală măsură cu cei din Uniunea Europeană.
Prof. univ. dr. Irina Lungu este de părere că acest program va atrage mai mulţi aplicanţi decît în anii precedenţi. „Cu siguranță, cine a trăit o experiență Erasmus vede beneficiile acestui program. Cine nu a trăit-o, poate să le anticipeze sau poate să le nege din ceea ce aude. Nimic din ceea ce este valoros nu se cîștigă ușor. De aceea spun că depinde foarte mult de studenți să-și dorească acest lucru”, a apreciat prorectorul. Aceasta consideră că studenţii sînt cei care trebuie să se îndemne între ei pentru a aplica la un astfel de program.
În universitățile de stat din Iași selecția pentru mobilitățile de studiu are loc în perioada martie-aprilie. În cazul în care universitățile au fonduri suplimentare, noi selecții sînt organizate în toamnă, dar doar pentru semestrul al II-lea al anului în cauză.
Erasmus, și pentru profesori
Noul program oferă oportunități de studiu în străinătate nu doar studenților, ci și profesorilor și personalului administrativ, avînd ca scop să le facă mai cunoscute și atractive decît erau pînă acum. „Avem trei direcții mari: cea de mobilitate a studenților, a cadrelor didactice și a personalului administrativ, pentru care se va acorda circa 70% din buget”, a explicat prof. univ. dr. Neculai Munteanu, coordonatorul instituțional Erasmus din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași (USAMV).
„Profesorii noștri, dar și profesorii invitați, vor ține ore la diferitele forme de program, licență, masterat, doctorat, pe subiecte agreate anterior, conform unui acord, iar numărul de ore poate fi variabil, dar minim vor fi cinci ore”.
Prin Erasmus+, 800.000 de profesori vor avea posibilitatea de a preda sau de a urma cursuri de formare. Conf. univ. dr. Radu Iliescu, prorector al Departamentului de Relații Internaționale la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popaˮ din Iași (UMF) a precizat că aceștia „merg într-un alt fel de program, care se numește Teaching Stuff. Schimburile sînt de obicei deja stabilite, iar fiecare profesor își anunță dinainte plecările. De obicei aplică cadrele didactice care preferă să plece pentru că au deja alte schimburi de cercetareˮ. Astfel, prin intermediul unui astfel de program se deschid anual parteneriate pentru că, prin plecarea lor, profesorii stabilesc noi contacte.
Noul program impune însă cadrelor didactice o schimbare legată de durata de predare sau susținere a cursurilor în țările partenere. „Personalul didactic poate avea o perioadă de predare sau o perioadă de training pentru dezvoltare personală într-un anumit domeniu. Ceea ce s-a schimbat este durata de predare, de la minimul de cinci ore la cel de opt, iar perioada de mobilitate de două și șase săptămîni s-a schimbat la două zile și două luni”, a explicat Ioana Păștinaru, responsabilă de personalul didactic și nedidactic din cadrul Departamentului de Relații Internaționale UAIC.
Programul cadrelor didactice care vor beneficia de o mobilitate nu este unul fix, stabilit dinainte. „Profesorii noștri, dar și profesorii invitați, vor ține ore la diferitele forme de program, licență, masterat, doctorat, pe subiecte agreate anterior, conform unui acord, iar numărul de ore poate fi variabil, dar minim vor fi cinci ore”, a mai precizat conf. univ. dr. Radu Iliescu, prorector la UMF.
Mărturii ale studenților
„Consider această experiență ca pe o provocare culturală, este importantă și merită încercată de oricine. Eu am plecat pe 28 august cu o mobilitate în Franța pe nivelul de masterat în domeniul economiei. Primeam bursă de 600 de euro, transportul fiind suportat din bugetul propriu. Nu am cerut bani familiei, m-am încadrat bine cu bursa primită. M-a interesat schimbul între culturi la care am luat parte, acolo studenții fiind nevoiți să facă stagii de practică de pînă la 6 luni. În cazul în care mi-aș fi dorit o prelungire, ar fi trebuit să acumulez 30 de credite și să cer aprobare din locul de unde provin, dar nefiind fonduri, am fost nevoită să mă întorc. Sper ca programul Erasmus Plus să se dovedească a fi unul mai organizat, compact și cît mai mult în favoarea studentului”.
– Dana Adam, studentă la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEEA) a UAIC, plecată cu o mobilitate Erasmus în perioada 2013 – 2014.
„Am fost plecată un semestru cu programul Erasmus şi nu regret niciun moment alegerea făcută. Am întîmpinat dificultăţi la capitolul bani, însă m-au ajutat şi părinţii mei. Primul lucru pe care l-am făcut cînd am ajuns în Austria a fost să îmi plătesc chiria pe toată perioada, pentru că nu voiam să risc şi să nu am unde să locuiesc. Uneori eram nevoită să îmi cumpăr mîncare de la raftul cu produse ce urmau să expire în foarte scurt timp, dar aceste lucuri sînt compensate de ceea ce am învăţat”.
– Laura-Marina Albu, studentă la Facultatea de Interpretare Muzicală, Compoziţie şi Studii Teoretice din cadrul UAGE, nominalizată la titlul de „Studenta Erasmus a anului 2012″
Cine pleacă ne-am lămurit, dar cine vine?
Pe lîngă studenții români care pleacă în afară, anual, și la noi vin studenți străini prin intermediul programului Erasmus. „Acest program este o nouă provocare pentru orice tînăr. Vor veni mult mai mulți studenți străini în Iași, ceea ce ajută la dezvoltarea mediului universitar al orașului. În primul semestru, anul acesta, au venit în jur de 200 de studenți, iar unii au mai rămas și în al doilea. Majoritatea vin din țările europene, dar sînt și cazuri de oameni veniți din Georgia sau Armenia”, a declarat Andreea Leonte, vicepreședinteleAsociației Erasmus din Iași.
Și la USAMV se dorește ca în viitorul apropiat să se pună un accent mult mai mare pe primirea studenților din străinătate. „Nu avem deocamdată condițiile necesare pentru a atrage mai mulți studenți din afară, însă încercăm să organizăm, din fondurile proprii , module în limba engleză pentru aceștia. De asemenea , vom pune la dispoziția acestora un cămin cu facilități moderne, începînd cu anul universitar viitor. Oricum, avem un aflux mare de studenți din Turcia și asta ne bucură”, a preciza prof. univ. dr. Neculai Munteanu.
Pînă atunci, așteptăm să vedem cîtă priză va avea la studenții și profesorii ieșeni plusul din program.
Au contribuit:
Niciun comentariu