La ultimul recensamint facut in 2002, cea mai mare parte a populatiei Romaniei, respectiv 86, 7 %, s-a declarat de confesiune crestin – ortodoxa. In Romania exista aproape patru sute de manastiri si mai mult de 14.500 biserici ortodoxe. In 2002, 1.000 de biserici erau in constructie sau renovare. In Iasi exista peste 600 de biserici ortodoxe, din care 63 sunt monumente istorice aflate in diferite stadii de reabilitare. Din lipsa de bani, preotii si enoriasii sunt nevoiti sa participe la slujbe in lacase de cult darapanate, gata oricind sa se prabuseasca.
Una dintre bisericile aflate intr-un stadiu inaintat de degradare este Biserica Nicorita din cartierul Tatarasi. Aceasta biserica asteapta de mai bine de 15 ani sa isi recapete identitatea culturala. Biserica Sfantul Sava, una dintre cele mai vechi biserici din Iasi este monument istoric de importanta nationala, cu o arhitectura unica. Se afla in curs de reabilitare, reconsolidare. Alta biserica monument istoric care are nevoie de reparatii este Biserica Rotunda din Letcani, Iasi – unica in tara. Reporterii CuzaNet au realizat un documentar despre starea de degradare a bisericilor din judetul Iasi si despre stadiul lucrarilor de restaurare a lacaselor de cult.
Biserica Rotunda – unica in tara
Biserica Rotunda (Rotonda) din Letcani este considerata unicat in Romania prin planul ei perfect rotund asemanator Bisericii Sfantului Mormant de la Ierusalim. Planul circular dupa care a fost construita, socotit a fi singular in tara noastra si printre putinele din lume, i-a adus faima, insa nefiind suficient cunoscuta, ea nu este cautata de pelerini. Desi din punct de vedere arhitectonic este un monument interesant, biserica rotunda sau Rotonda Letcani nu este trecuta in traseele turistice.
Data constructiei nu se stie exact. Unii istorici sustin ca a fost ridicata in 1745, altii 1945. Ctitorul ei este Constantin Lupi de Bals, care, dupa ce a vizitat Sfantul Mormant, a vrut sa il aduca cu el acasa, astfel biserica este una perfect rotunda precum Bisericii Sfantului Mormant. Forma bisericii este pusa pe seama influentei neo-clasicismului rusesc, aparut la sfarsitul veacului al XVIII-lea. In testamentul ctitorului redactat la 1822, Constantin Bals a lasat suma de 1.000 de lei pentru a fi trimisa cu pomelnic la Sfantul Mormant. Prin inscrierea sa in pomelnicul acelei biserici, marele logofat devenea ctitor si la biserica originala. Aceasta opinie de asociere intre cele doua monumente este sustinuta si de acad. Razvan Theodorescu. Pana a afla povestea ei, din cauza formei sale, lumea credea ca este biserica protestanta.
Incendiul din 1830 a avariat serios monumentul, distrugand si mobilierul de lemn. Cu prilejul refacerii bisericii, i s-a schimbat acum hramul in „Sf. Spiridon”. S-a scris despre existenta unei cutiute de argint cu moaste, aflata in Sfanta Masa din altar, care are inscriptionat pe ea anul 1830. Monumentul a fost serios avariat la 1914-1916, in timpul razboiului.
Scurta monografie a bisericii scrisa de pr. Sava Popovici, pe la 1940, consemneaza diverse lucrari care s-au facut pentru intretinerea bisericii. Pina in 1924, s-au facut urmatoarele interventii: refacerea tencuielilor interioare si exterioare; refacerea dusumelei de lemn (care a dus la descoperirea pisaniei originale, disparuta la 1830); curatarea picturii catapetesmei; repararea acoperisului de dranita, existent din 1907.
In 1936 acoperisul bisericii a fost refacut in intregime. S-a repictat biserica, in tehnica fresco [pictor anonim], fara ca executia artistica sa fie de un interes deosebit. Dupa marele cutremur din 1940 s-au facut iarasi lucrari de consolidare a peretilor bisericii.
Prin 1960 s-au efectuat noi reparatii interioare, s-a electrificat biserica, s-a curatat si s-a vopsit catapeteasma, s-au montat 24 de strane. La incheierea lucrarilor, in 1965, biserica este resfintita. Cu acest prilej i s-a schimbat din nou hramul, din „Sf. Spiridon” in „Sf. Dumitru”.
Alte lucrari de consolidare a bisericii au avut loc dupa cutremurul din 1977. Dupa incheierea acestora biserica a fost resfintita, in 1982. In 1994 in urma unei furtuni puternice, a fost smuls acoperisul bisericii. Au urmat lucrari de consolidare, inclusiv la acoperisul altarului si la turnul-clopotnita de pe pridvor.
Dupa ce acoperisul a fost refacut, intre anii 1996 si 2000 a fost pictata in totalitate, iar in 2002 a fost sfintita de catre, pe atunci, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inalt Prea Sfintitul Daniel.
„In 1992, sub pardoseala bisericii a fost gasita piatra sa ctitoriala pe care scria ca avea hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena, dar acest hram este tinut mai putin astazi, celelalte doua fiind mai importante” a declarat parintele paroh Leonte Cristian Ion.
Hramul initial al bisericii a fost „Sf. Imparati Constantin si Elena”, deoarece imparateasa Elena a Bizantului a fost cea care a construit pentru prima data o biserica de plan rotund, deasupra mormantului lui Iisus Hristos de la Ierusalim. Acest stil arhitectonic s-a raspandit de la Ierusalim in Occident, ajungand si in Romania.
Biserica nu are dimensiuni mari. Intrarea se face prin partea de vest, printr-un portic alcatuit din patru coloane cu capitele ionice, deasupra acesteia ridicandu-se o mica clopotnita. O serie de console sustin cornisa, acest stil intalnindu-se si la alte case din Iasi, cum ar fi Institutul „Notre Dame de Sion”, actuala cladirie a Filarmonicii Iasi care dateaza cam din aceeasi epoca. In partea de rasarit, altarul are o forma de semicerc si inaltime mai redusa decat a planului circular, fiind alipit de cercul mare al bisericii.
Catapeteasma bisericii este construita intr-un stil aparte care inclina spre partea slava. Preotul Sava Popovici afirma ca icoanele din catapeteasma au fost lucrate de zugravul Gh. Ionescu din Iasi (1908-1909) in stil neobizantin. Potrivit unor specialisti care au vizitat biserica din Letcani in anul 2005, aceasta catapeteasma ar fi executata la sfarsitul secolului al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea.
Primul preot slujitor cunoscut la Letcani apare in acte din anul 1863, cu numele de Ioan. Dupa anul 1920, este amintita activitatea unor preoti precum parintele Sava Popovici, care a fost si deputat si parintele Dumitru Popa, care a facut si inchisoare in timpul comunismului. A urmat parintele Nicolae Lefter, care a pastorit enoriasii de in jur de 20 de ani. Insa cel care a reusit sa ajunga la apogeul activitatilor pastorale este parintele Mihai Carp, slujind ca preot paroh intre 1978 si 2005. Din 2005 pana astazi, preot paroh este Leonte Cristian Ion.
Dosar penal pentru o mana de var
Din cauza vechimii sale, biserica ar trebui restaurata. „Desi acoperisul a fost schimbat de mai multe ori, desi a fost pictata in totalitate, la baza constructiei exista infiltratii de apa care pun in primejdie stabilitatea cladirii si picture. Ar trebui facut un canal si lucrat la consolidarea temeliei, dar nu avem bani si nici nu ma mai incerc de unul singur pentru ca in 2008 mi-au si facut astia dosar penal” a declarat preotul Leonte Ion.
In anul 2008, preotul paroh a facut o cerere la Mitropolia Moldovei si Bucovinei si la Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu pentru a i se da acordul de a varui biserica pe exterior. Mitropolia i-a dat acceptul, insa de la Directia de Cultura nu a venit nici dupa un an, a spus parintele. Vazand asta, a apelat la buna credinta a enoriasilor si s-a apucat sa varuiasca biserica. Imediat dupa i s-a deschis dosar penal pentru comiterea infractiunii de distrugere de monument istoric fapta prevazuta si pedepsita de art. 360 Cod Penal si art.55 din Legea 422/2001. Preotul Leonte Ion s-a prezentat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi cu aprobarea mitropoliei.
„La data de 27 martie 2009 s-a dispus neinceperea urmaririi penale conform art. 30 alineatul 1 din Codul Penal. In urma activitatii din 2008 a lui Leonte Cristian Ion s-a demonstrate ca nu au fost actiuni de distrugere, ci dimpotriva de conservare a monumentului istoric” a declarat Iulian Ispir, procurer general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Iasi.
Mai mult decat atat, biserica nu a fost introdusa niciodata in Planul National de Restaurare.
„Noi am vrea sa transformam biserica in complex. Toata lumea stie de Biserica Rotonda, unica in Europa, dar nimeni nu vine pana aici. Dorim sa fie un loc de pelerinaj. In acest sens am cerut ajutor de la Minister (Culturii, Cultelor si Patrimoniului), am trimis de aproximativ 1 an documentatia, acum asteptam un raspuns. Cu toate acestea, stim ca banii de la minister vin greu sau deloc. Daca nu dai spaga nu prea sunt sanse” a adaugat parintele Leonte Cristian Ion.
Biserica Nicorita – biserica din anul 1402
O alta biserica care asteapta de mai bine de 15 ani sa isi recapete identitatea culturala este Biserica Nicorita, din cartierul Tatarasi, aflata in Planul National de Restaurare, avand codul IS–II-m-B-03958.
Istoria locului unde se afla Biserica Nicorita incepe in anul 1402, cand domnitorul Alexandru cel Bun intampina aici moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba. In cinstea acestui moment s-a zidit o biserica de lemn, cu hramul sfantului.
Biserica actuala (de piatra si caramida, in stil moldovenesc) a fost construita in perioada 1626-1627 de hatmanul Nicoara Baltag, zis Nicorita, si de jupaneasa lui Todosia, pe vremea cand scaunul Tarii Moldovei era ocupat de fratele ei, Miron Barnovschi. Pastrand hramul de „Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava”. „Initial a fost Manastire, Miron Barnovschi donand la inceput 20 de case in imprejurimile lacasului, precum si un loc de helesteu la Ciric. Se mai spune si ca o perioada, cat au fost grecii prin aceste parti, pana pe la Cuza, biserica a fost inchinata Sfantului Mormant” a precizat preotul paroh Ioan Leonte.
Biserica nu mai are inscriptii vechi, deasupra usii de la intrare pastrandu-se doar una in lima greaca; aceasta vorbeste despre reparatia facuta in 1814 de arhimandritul Nicodim Vanzarve, care i-a adaugat pridvorul si clopotnita. Altarul bisericii este o calota in sfert de sfera, cu turla inalta pe naos. Cea de-a doua turla de pe pridvor i-a fost adaugata Bisericii Nicorita in secolul al XIX-lea.
Asupra monumentului s-a intervenit de mai multe ori, in 1858 pentru prima data. Dupa secularizarea averilor manastiresti de la 1864, biserica a fost transformata in biserica de parohie, asa cum a ramas pana astazi. In jurul bisericii a existat si un cimitir, desfiintat insa dupa 1876. In 1926 a fost recladita o parte din casa parohiala, iar in 1945-1950 au fost ancorate si reancorate zidurile afectate de cutremurul din 1940. „In perioada comunista, in anii ’68 si ’70 s-a mai intervenit in situatii de urgenta la Biserica (cat sa nu se darame). Dupa razboi a fost avariata, dupa cutremurul din ’77 s-au fisurat turlele…” afirma parintele Leonte. In ceea ce prineste picture parintele paroh ne-a spus ca „a fost candva o picture naiva, dar din cauza degradarii nu s-a pastrat nimic. Acum cand vom ajunge la stadiul picturii, vom face una complet noua”.
In Biserica Nicorita se mai pastreaza insa, cateva odoare de mare pret: Catapeteasma din sec. XIX, icoane cu ferecaturi din anii 1848-1849, Icoana Sf Varvara (care momentan este la restaurat), evaghelii din sec XVIII (una dintre ele tiparita la Buda, in chirilica), carti in chirilica din sec. XVIII-XIX, disc/potir din sec. XIX, doua clopote mari (turnate la Viena) in sec. XVII-XVIII. Biserica a avut mai multe obiecte de mare pret, insa in perioada comunista au fost luate si duse la Manastirea Golia, din Iasi (intr-un „loc mai sigur”) si acolo se afla si acum.
5 ani pentru o aprobare
De mai bine de 15 ani pr. Ioan Leonte se chinuie sa aduca biserica la forma ei de alta data. „S-au inceput demersurile in 1993-1994. In 1998 am primit aprobarea, dar banii au venit cu taraita de-abia in 2002 si apoi in 2004. Ne-am chinuit si cu autorizatiile…mai intai am intervenit la primarie sa obtinem o autorizatie, pana reusim sa facem dosarul complet, ca sa ne putem apuca de treaba” a declarat parintele paroh.
De-abia dupa introducerea Bisericii in Planul National de Restaurare, in 2006, au inceput sa vina mai multi bani. La inceput s-au primit 80 000 lei; in 2008 nu a mai venit niciun ban; in 2009, 550 000 lei, iar pe 2010 Oficiul National al Monumentelor Istorice (ONMI) a repartizat 400 000 lei. „In trei-patru ani speram sa terminam, asta daca vin bani constant. Ne-am gandit si noi sa aplicam pentru un proiect european, dar pierdem astfel finantarea de la stat. Nu vrem sa dam vrabia din mana, pe cea de pe gard. Mai ales ca banii acestia vin pe termen limitat, iar lucrarile de restaurare la o biserica dureaza destul de mul timp” a adaugat pr Leonte.
La restaurarea bisericii-monument au contribuit si enoriasii. Din contributiile stranse si din alte donatii, s-au strans aproximativ 30 000 lei si au demarat lucrarile de restaurare a catapetesmei, iar in 2007 a inceput constructia unei case sociale, in curtea bisericii, care e aproape gata. „Acum se mai tin slujbe in biserica, dar cand vom termina casa sociala, vom muta acolo si mobilierul din biserica si vom tine slujba acolo pentru ca aici e cam periculos. O data a cazut o piesa din tavan si noroc ca nu se afla nimeni in preajma, ca ar fi putut muri” mentioneaza parintele paroh.
Biserica Sf. Sava – parte din „patrulaterul istoric” al spiritualitatii moldovenesti
Biserica „Sf. Sava” este un monument istoric de importanta nationala (cod – IS-II-a-A-03954) si reprezinta una din cele mai vechi biserici din Iasi, monument istoric cu o arhitectura unica, care detine si un parc vegetal pe o suprafata de aproximativ 2500 m2, situat in centrul istoric al orasului. Impreuna cu Biserica Barboi, Manastirea Golia si Biserica Armeneasca reprezinta un „patrulater istoric” al spiritualitatii moldovenesti.
Biserica se remarca in principal ca monument istoric deosebit, avand in vedere stilul architectonic specific epocii medieval, dar si imbinarii elementelor din arhitectura bizantina, cu cele specific orientale, gotice moldovenesti si muntenesti. Totodata Biserica Sf. Sava aminteste de Ansamblul monahal „Manastirea Sf. Sava a calugarilor de la Ierusalim”, care a functionat aici la inceputurile orasului Iasi. Unele descoperiri arheologice din secolul trecut atesta ca primul lacas de cult al acestei manastiri cu hramul „Uspenia”, adica „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construit din lemn si sfintit de Episcopul Olivian de Ianina.
Hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost pastrat atat la biserica construita din piatra, pe acelasi loc, in jurul anului 1390, cat si la bisericile, innoite, reinnoite si zidite ulterior de catre Petru Rares – in 1534, Petru Schiopu – in 1583, postelnicul Ioan Ianachie Caragea – in 1625, familia Palade – in 1725 si arhimandritul peloponezian Grigorie in 1820. Acest hram a fost schimbat de-abia in secolul al XIX-lea, cand bisericii i s-a dat hramul, ”Sf. Sava”, dupa numele patronimic al manastirii.
Cercetarile arheologice efectuate in situl istoric din aceasta parte a Iasului, intre anii 1976 si 1979, de catre renumitii arheologi Nicolae N. Puscasu si Voica Maria Puscasu, au dovedit ca biserica Manastirii Sf. Sava, in forma cea mai apropiata de cea actuala dateaza din august 1583, cand Petru Schiopul daruieste calugarilor cateva case. In 1600, Mihai Viteazul, printr-un hrisov domnesc, scris si semnat la Iasi, la 5 iunie, confirma Manastirii „Sf. Sava” dreptul de proprietate asupra caselor daruite de Petru Schiopul. In anii 1675-1676, voievodul Antonie Ruset a ridicat un zid de piatra din care astazi se mai pastreaza doar o parte.
Manastirea „Sf. Sava” a fost un important centru cultural al orasului Iasi. In anul 1714, in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, aici isi deschidea portile Academia Domneasca din Iasi si lua fiinta o tipografie slavo-romana care, din anul 1744, a tiparit si in limbile greaca si araba. In anul 1864, in casele staretiei isi deschidea cursurile Colegiul „Sf. Sava”, ulterior Gimnaziul, ”Sf. Sava”. Tot aici, in 1877, se inaugurau cursurile scolii profesionale de fete ce a functionat pana in anul 1947.
Dupa secularizarea din 1864, biserica a ramas sub ingrijirea unui custode, iar odata cu aplicarea Legii clerului mirean a devenit biserica parohiala avand filiale biserica Manastirii”Dancu” si biserica „Sf. Dumitru Bals”. In 1951 parohia”Sf. Sava” si-a încetat activitatea care a fost reluata dupa evenimentele din decembrie 1989.
In pronaosul bisericii se afla patru morminte, apartinand marelui vistiernic Teodor Paladi (m. 1 februarie 1755), fiului sau, Constantin Paladi, mare logofat (m. 22 decembrie 1789), postelnicului Grogore Paladi (m. 3 aprilie 1828), iar al patrulea, cu inscriptia stearsa, se presupune ca este al arhitectului Ianachi.
Conform Deciziei nr. 218 din 30 noiembrie 1998, a I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Biserica „Sf. Sava” din Iasi a fost reactivata ca loc de pelerinaj pentru moastele „Sf. Mc. Trifon” (1 februarie) si ale „Sf. M. Mc. Marina” (17 iulie), cei doi sfinti devenind patroni ai acestei biserici.
Biserica are in inventar obiecte de cult de o valoare liturgica, artistica si istorica deosebita, precum si obiecte de valoare istorica documentara. Cele mai importante odoare sunt: racla cu particele din Moastele Sfintilor Trifon si Marina, din argint datând din anul 1781, cu capac ornamentat în relief si cu inscriptie; icoana in ulei a Sf. Ioan Gura de Aur, de dimensiuni mari, din 1711; Acoperamantul mare (Sfantul Aer), cu inscriptie in limba greaca, de pe peretele de nord al naosului; icoana de la sfârsitul secolului al XVIII-lea, brodata artistic cu fir de argint aurit reprezentând punerea în mormant a Mantuitorului; icoana murala a Sfintilor Haralambie si Mina de pe peretele de sud al pronaosului; clopotul mare donat de Stefan cel Mare in anul 1468; un clopot din anul 1570, cu inscriptii in limba polona; icoana Maicii Domnului pe panza pictata de Ierodiaconul Ierotei la anul 1772; o colectie de mineie din 1769; o colectie de carti bisericesti din secolele XVIII si XIX scrise in limba greaca si in limba romsna cu caractere chirilice.
Restaurare cu plasma, instalatii de sonorizare si pagina web
In prezent, Biserica „Sf. Sava” este lacasul de cult al parohiei cu acelasi nume, al carei paroh este, din februarie 2005, preotul Narcis Constantin Axinte, Consilier pentru asistenta sociala in Arhiepiscopiei Iasilor si director executiv al Fundatiei „Solidaritate si Speranta”, care isi are sediul în vecinatatea bisericii, intr-o cladire si ea monument istoric datand din 1780 si care din anul 2003 si pana in 2006 s-a aflat intr-un amplu proces de consolidare, amenajare si dotare.
Prin decizie mitropolitana, Bisericii „Sf. Sava” i-a fost conferit si statutul de Paraclis al Institutului Social-Caritativ DIACONIA, un centru multifunctional de educatie si asistenta sociala al Arhiepiscopiei Iasilor, care cuprinde Sectorul social – filantropic „Diaconia” si Fundatia „Solidaritate si Speranta.
Biserica, ”Sf. Sava” este singurul lacas de cult din Iasi unde se asigura asistenta religioasa persoanelor cu dependenta de alcool si droguri, batranilor si copiilor dezavantajati social, iar membrilor comunitatii persoanelor cu deficienta de auz si vorbire din Iasi (800 persoane) li se traduc slujbele bisericesti in limbaj mimico-gestual.
Din anul 1997, Biserica monument istoric de importanta nationala, ”Sf. Sava” cat si Casa parohiala/ sociala se afla intr-un amplu proces de consolidare, reamenajare si restaurare constructiva si arhitectonica. Astfel, la biserica sunt in curs de executie lucrari de refacerea a acoperisului, consolidarea fundatiilor, intarirea sistemului de boltire, consolidarea absidei altarului si a peretilor structurali.
Primele lucrari de interventie au inceput in 1997-1998, dar acestea au fost sistate in repetate randuri din lipsa de fonduri. In anul 2005 proiectul monumentului a primit toate avizele necesare din partea Comisiei Nationale pentru Monumente Istorice si a Consiliului Tehnico – Economic al Ministerului Culturii si Cultelor si obiectivul este inclus in Planul National de Restaurare pentru monumente istorice datorita faptului ca degradarea in timp a corpului lacasului de cult necesita lucrari de restaurare in regim de urgenta pentru salvarea acestuia.
In anul 2006, cu aprobarea IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Sectorul Juridic al Arhiepiscopiei Iasilor, in baza articolului 111 din Codul de procedura civila pentru recunoasterea prin instanta a dreptului de proprietate, in baza dosarului intocmit a obtinut titlul de proprietate pentru Biserica „Sf. Sava”, Casa parohiala si terenul in suprafata de 4277 mp aferent acestor constructii. In data de 19.12.2006 sentinta a devenit irevocabila.
Tot in 2006 s-a depus un dosar complet pentru obtinerea unei cofinantari din partea Inspectoratului de Stat in Constructii pentru grabirea lucrarilor de restaurare si s-a obtinut de la Primaria Iasi prelungirea autorizatiei de construire in vederea reinceperii lucrarilor de restaurare pentru Biserica „Sf. Sava”. In urma aplicarii Planului National de Restaurare (PNR) in 2006 si 2007 s-au primit cate 100.000 lei pe an pentru lucrari de constructie si renovare. Lucrari sunt efectuate de catre SC Constructii Unu SA din Iasi – lucrari de stopare a infiltratiei de apa prin acoperis; lucrari de sprijinire a turlelor si boltilor (naos si pronaos) cu esafodaj din lemn (in 2006) si acoperirea de protectie a corpului navei si a celor doua turle, instalarea unui esafodaj metalic in interiorul naosului si pronaosului, consolidarea macrostructurii boltilor si turlelor, refacerea izolatiei si invelitorii (in 2007).
In 2008 s-au primit 80.000 lei pentru lucrari de constructive (pentru montarea invelitorii de tabla si olane la absida altarului, pentru consolidarea celor doua turle). Tot acum preotul paroh Narcis C. Axinte a inceput demersurile pentru scrierea Cererii de finantare din fondurile nerambursabile structurale(4, 8 milioane Euro) prin Programul Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 5- Dezvoltarea durabila a turismului regional si local, Domeniul major de interventie 5.1- restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, crearea si modernizarea infrastructurilor conexe cu urmatoarele obiective pentru Biserica „Sf. Sava”: continuarea restaurarii obiectivului – turnul clopotnita; lucrari si dotari pentru iluminatul exterior – de siguranta si decorativ exterior; amenajare peisagistica a parcului din curtea bisericii, amenajarea intrarii prin poarta de apus in armonie cu parcarea si Casa „Diaconia” ; dotari interioare pentru asigurarea conditiilor de climatizare – sistem de incalzire prin pardoseala, inlocuire ferestre cladire, instalatie paratrasnet; lucrari de aductiune apa potabila curenta de la str. Costache Negri; dotari pentru expunerea patrimoniului bisericii – Muzeul „Ep. Narcis Cretulescu” (in Turnul Clopotnita); introducerea unei noi tehnologii de prezentare a monumentelor cu un ghid audio si tv- plasma cu filme de prezentare si traducere mimico-gestuala, instalatii de sonorizare, telefonie, pagina interent in trei limbi. Proiectul are termen de finalizare 36 luni de la inceperea restaurarii. Banii necesari realizarii dosarului si depunerii acestuia in vederea obtinerii finantarii au fost luati din cele aproximativ 100.000 Euro, obtinuti din sponsorizari, bani de la enoriasi si din impozitul pe profit donat de anumite persoane juridice.
Ca urmare a aprobarii Planului National de Restaurare (PNR) pe 2009, Oficiul National al Monumentelor Istorice (ONMI) a repartizat suma de 400.000 lei pentru continuarea lucrarilor de constructie pentru a scoate biserica din pericolul de colaps. In decembrie 2009 inceteaza finantarea ONMI si se trece la finantarea prin fondurii structurale nerambursabile POR 5.1. Din totalul proiectului, 15.614.930 lei sunt nerambursabili, iar 3.038.251 lei TVA si 383.719 lei cheltuieli neeligibile sunt contributie proprie. In primele trei luni ale anului 2010 s-a demarat procedura de atribuire a lucrarilor de constructie/ publicitate si audit financiar.
„Momentan, cei 100.000 de euro pe care trebuie sa ii avem noi, finantare proprie, nu ii avem. Am primit in decembrie 2009 aprobarea proiectului si, de atunci, asteptam sa-l semneze, adica de vreo sase luni. Am bagat deja multi bani in documentatie. Acum pornim, facem traba si ne rugam pentru sponsorizari. Noi avem sponsorii nostri cu care am lucrat pana acum, dar nu am vorbit inca cu ei. O sa incercam si la stat pentru o prefinantare pe care ei o pot asigura pana la 30-35% si la fondul de garantare, in cazul in care va fi nevoie de un credit.” a declarat pr. paroh Narcis Constantin Axinte.
O alta problema legata de restaurarea bisericii este gasirea unui pictor „Urmeaza sa-l gasim. E foarte complicat: se pastreaza o parte din picture veche si sa se integreaza in cea noua” a adaugat pr Axinte. Momentan se tin slujbele de duminca si cele de sarbatori, insa parintele spune ca atunci cand se va ajunge la pictura va fi o perioada cand biserica va fi inchisa.
Concomitent cu aceste lucrari s-a obtinut finantarea lucrarilor de constructie, din partea Ministerului Muncii Familiei si Egalitatii de Sanse, pentru Casa parohiala / sociala „Sf. Sava”, in care isi va desfasura activitatea Centrul de zi pentru persoane cu deficienta de auz si vorbire.
In 2006 s-a obtinut Certificatul de Urbanism, pentru viitorul proiect de consolidare si reamenajare a casei parohiale „Sf. Sava” si s-a efectuat expertiza tehnica pentru cladirea existenta. Un an mai tarziu a fost depus proiectul (nota fundamentare, memoriu justificativ, studiu de prefezabilitate, expertiza tehnica etc.) pentru obtinerea de cofinantare nerambursabila din partea Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei pentru Centrul de zi pentru persoane cu deficienta de auz si vorbire, in parteneriat cu Directia de Asistenta Comunitara a Consiliului Local Iasi. Pentru indeplinirea conditiilor solicitate de finantator (MMSSF), cu aprobarea IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei si a Consiliului Parohial, Parohia „Sf. Sava”, prin act notarial, a oferit cesiunea in regim gratuit catre Directia de Asistenta Comunitara a Consiliului Local Iasi suprafata de teren de 669 mp si a casei parohiale 240 mp pentru infiintarea Centrului. S-a obtinut finantarea nerambursabila din Fondul National de Solidaritate in valoare de 616000 lei (181, 176 Euro la cursul valutar de 1 Euro= 3, 4 lei).
In 2008 s-a finalizat documentatia proiectului Centrului Social, au fost predate proiectele de arhitectura, instalatii si structura pentru faza PAC pentru obtinerea Autorizatiei de Construire, prin contributia integral a parohiei (27000 lei). In sedinta Consiliului Local al Municipiului Iasi din 31 martie 2008 a fost aprobat bugetul proiectului cu indicatorii economici (lucrari, demolare etc.). In perioada august- septembrie 2008 s-a intocmit caietul de sarcini pentru licitatie, iar in decembrie 2008 lucrarile au fost adjudicate de SC Gama Sistems, cu termen de executie de 7 luni.
Din cauza situatiei terenului vechii cladiri, foarte degradata si a cladirii vecine care a trebuit consolidate la nivelul fundatiei, lucrarile de construire au inceput abia in aprilie 2009, iar in decembrie se finalizau lucrari la fundatia viitoarei cladiri cu turnarea planseului.
Alina Guraliuc
Ioana Stoian
***
In momentul de fata, principalele obiective ale Iasului – Palatul Culturii, Teatrul National si Filarmonica, Biserica Trei Ierarhi, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Sinagoga Mare, Biserica Armeana, Biserica Nicorita si alte peste 50 de biserici – se afla in diferite stadii de restaurare si renovare.
Niciun comentariu