33 de ani de la cutremurul din 1977

Anul 2010 a inceput sub semnul dezastrelor naturale. Cutremurele de 7 grade din Haiti si cel de 8,8 grade (Chile), urmate de numeroase replici, au dus la moartea a sute de mii de oameni si la lasarea a altor milioane fara locuinte. In acest context, romanii isi amintesc de data de 4 martie 1977, cand un cutremurul de 7.2 grade pe scara Richter a facut in decursul a unui minut peste 1 500 de victime, din care 90% numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost circa 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Tot orasul Zimnicea a fost distrus atunci, unda de soc simtindu-se aproape in toate tarile balcanice. Cutremurul a afectat si zone din Bulgaria, ca orasul Svistov, unde trei blocuri de locuinte au fost distruse si peste 100 de oameni au fost ucisi.

Contextul politic

In seara zilei de 4 martie, presedintele Nicolae Ceausescu- impreuna cu sotia sa- participa la banchetul oficial oferit de presedintele Nigeriei – Olusegun Obasanjo. Dupa toastul sefului statului nigerian, un secretar roman a intrat in sala si l-a informat pe Nicolae Ceausescu legat de situatia din tara. Stirile ajunse la inceput pe cai ocolite erau confuze, vorbindu-se despre un cutremur de gradul 10, ce in caz ipotetic ar fi implicat distrugerea totala a Bucurestiului. Dupa cuvantarea gazdei, seful statului roman l-a anuntat pe Olusegun Obasanjo de dezastrul survenit in tara, veste ce a pus capat banchetului aproape imediat. Delegatia romana a fost adusa in timpul noptii inapoi in tara. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceausescu a facut vizite in Bucuresti pentru a evalua pagubele si a calma populatia. A dat atunci ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar si peste termenul considerat limita de supravietuire.

Context social

Cutremurul a cauzat o pana de curent in Bucuresti, facand aproape imposibila orice modalitate de comunicatie. Oamenii aflau despre ceea ce s-a intamplat doar de la martori si din zvonurile care circulau, iar dupa ce a revenit curentul electric amploarea dezastrului era ascunsa, televiziunea si posturile de radio insistand pe apeluri la calm. Reactia autoritatilor a fost slaba in primele ore, lucru ce a facut ca multi oameni sa ajute din proprie initiativa la salvarea victimelor de sub daramaturi.

Dupa restabilirea legaturii cu tara, Ceausescu a cerut un raport sumar al situatiei si a dat primele ordine de actiune, odata cu un apel catre populatie. S-a instituit, prin decret prezidential, starea de necesitate pe intreg teritoriul Romaniei. Cu ajutoare de la Crucea Rosie, cascadorii si pompierii romani au facut eforturi pentru a salva cat mai multe persoane prinse sub daramaturi. Au fost trimise ajutoare din toata tara catre zonele afectate, si pentru a veni in ajutorul romanilor s-a marit productia de alimente de baza si s-a trecut la restabilirea retelelor utilitare (apa, gaz, telefoane, curent).

Pagube

Bilantul cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter din 4 martie 1977 este de aproape 1600 de victime, din care mai mult de 1400 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost circa 11.300 de raniti, iar 35.000 de locuinte s-au prabusit. 70% din pierderi au fost inregistrate in Bucuresti si in orasul Zimnicea, care a fost aproape ras de pe fata pamantului. Sute de oameni morti au fost gasiti si aici sub daramaturi. Pierderile comunicate oficial au fost de peste 2 miliarde de dolari, din care pierderi directe de 1,68 miliarde de dolari, iar indirecte, intre 365 milioane de dolari si 1,2 miliarde de dolari.

Cutremurul a afectat si monumente de arhitectura, mai ales in contextual in care regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de cladiri considerate €žincomode”. Astfel, Biserica Ienei aflata in dreptul Institutului de Arhitectura „Ion Mincu” si langa hotelul Intercontinental si Teatrul National, a fost demolata. In cadrul lucrarilor de demolare a unui bloc vecin, afectat de cutremur, a fost lovita turla bisericii cu utilajul de demolare. Din acel moment a inceput o „lupta” in care oamenii de cultura incercau sa opreasca lucrarile de demolare, iar armata se straduia sa demoleze lacasul de cult. Odata cu acest monument au disparut si picturile murale facute de catre Gheorghe Tattarescu, si fresce de o mare valoare artistica. Prin acceasi situatie a trecut si fostul sediu al Uniunii Artistilor Plastici (Casa arhitectului Grigore Cerchez) din Bucuresti. Actiunea de inlaturare a monumentelor de arhitectura si a lacaselor de cult s-a extins si asupra colectiilor de arta. Sub pretextul €žpunerii la adapost” a operelor de arta si a colectiile particulare, casele memoriale au fost deposedate de lucrarile de arta aflate in patrimoniul lor, ducand la aparitia Muzeului Colectiilor.

Efectele dezastruoase ale cutremurului au fost puse pe seama faptului ca in perioada anilor 1925-1940 au fost executate in zona centrala cateva sute de cladiri inalte cu sapte -12 etaje. Multe dintre acestea nu erau proiectate sa reziste decat la cel mult un cutremur. Majoritatea cladirilor inalte din Bucuresti care s-au prabusit in 1977, trecusera deja prin cutremurul din 1940.

Un caz deosebit este al unor cladiri inalte si de vechi, construite in zonele de ses, care au fost afectate mai mult decat zonele colinare din Dealul Spirii si Filaret. Pe aceasta observatie s-a bazat si reprezentantii regimului comunist atunci cand a luat decizia de a transfera toate cladirile de comanda ale regimului in zona Dealului Spirii. Astfel a inceput demolarea unor vechi cartiere pentru construirea Casei Poporului si a intregului Centru Civic din Bucuresti.

In cutremurul din 4 martie 1977 s-au stins din viata si:

– actorul Toma Caragiu (foto);

– poeta Veronica Porumbacu;

– criticul Mihai Petroveanul;

– poetul A. E. Baconsky;

– istoricul Mihai GafiÅ£a;

– regizorul Alexandru Bocanet;

– scenograful Liviu Popa;

– pianistul Tudor Dumitrescu;

– cantareata Doina Badea;

– scriitorul Alexandru Ivasiuc;

– actrita Eliza Petrachescu

– lingvistul si istoricul literar Ioan Siadbei

– mezzosoprana Mihaela Maracineanu

– scriitorul Nicolae Vatamanu

– cascador Tudor Stavru

– scriitoarea Viorica Vizante

– cantareata Filofteia Lacatusu

Rememorari ale dezastrului

Soldatului Mircea Nemigean: „Eram santinela pe acoperisul unui important obiectiv militar; adica, deasupra etajului sapte. Noaptea era destul de luminoasa si de vazut, puteam vedea pana departe. Numai ca odata parca n-am mai simtit acoperisul sub picioare. M-am apucat insa bine de ceva si cu ochii numai primprejur, sa vad ce se intampla. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cat vedeam cu ochii, toate blocurile se clatinau. Si toate cladirile se inclinau de-o parte si de cealalta ca si copacii pe furtuna. Prima unda a fost pe verticala. Cateva fractiuni de secunda a parut sa inceteze, dar apoi a reinceput pe orizontala. Cerul a crapat brusc, de parca statea sa se franga in doua. Am auzit detunaturi indepartate, apoi un zgomot infundat, care parca venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vant puternic, de era sa ma azvarle jos. S-a dus, dar apoi s-a si intors inapoi, de data asta cu miros greu de ars. Si pe urma s-au stins toate luminile… pe cer era un urias arc de foc, ca si cum s-a produs un scurtcircuit in tot orasul… Si atunci am zis: «Gata, cred ca-i gata orasul!».”(Wikipedia)

Generalul de Brigada, Eugen Epure, despre situatia de la morga Bucuresti: „Erau zeci de cadavre, unele incomplete, fara membre sau fara capete. Starea era si mai jalnica in cimitirul Ghencea 2 acolo unde s-a hotarat inhumarea, soldatii au lucrat zile in sir. S-au inhumat persoane care erau incomplete chiar si in saci de plastic, iar altele erau de nerecunoscut”.(realitatea.net, 5 august 2009)

General de Brigada, Gheorghe Udor: „senzatia era de sinistru puternic, era o luna plina si un praf imens peste tot erau oameni panicati, era o panica generala”. (realitatea.net, 5 august 2009)

Actorul Adrian Pintea: „Eram pe scena Teatrului Bulandra. Noi n-am auzit vuietul groaznic. Camerele (spectacolul era filmat) au inceput sa se miste. Am vazut un Florin Piersic impunator, care striga multimii: «Nu intrati in panica!». Pe urma am mers in centru si am vazut un oras de carton. Ceea ce am vazut era scufundarea Titanicului. Cascadorii munceau ca niste disperati. Soldatii erau minunati. Ajutam la scoaterea cadavrelor, cel putin la blocul unde s-au prapadit Toma si Bocanet. L-am vazut pe Caramitru plangand ca un copil. Mi-e foarte teama ca nenorocirea care s-a intamplat a fost un avertisment din cele pe care le da din cand in cand Dumnezeu”.(Jurnalul National, 3 martie 2007)

Conditiile producerii unui cutremur

Lect. univ. dr. Doru Juravle, de la Facultatea de Geografie si Geologie din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” Iasi, a dat amanunte despre cauzele producerii cutremurelor seismice. „Avem aliniamentele majore care dicteaza activitatea seismica pe glob. Aliniamentele majore sunt legate de limitele dintre placi. Sunt asa numitele zone de subductie la marginile continentale. In aceste zone placile intra in subductie in fata zonelor gropilor abisale geografice. Aici avem principalele aliniamente seismice”. Se disting astfel mai multe tipuri de placi: mezo-placile, micro-placile si blocurile tectonice in miscare, care produc la randul lor efecte seismice. Exista doua tipuri principale de unde: longitudinale (cu oscilatii in sensul de deplasare) si transversale sau de forfecare (care au oscilatii perpendiculare pe directia de deplasare). In cazul seismelor cu epicentrul spre suprafata la care contribuie un set de componente de forfecare efectele sunt devastatoare. „Mai exact, suprafata pamantului este divizata in placi tectonice ce se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite si se pot ciocni intre ele – fie se suprapun, fie se separa, se departeaza unele de altele, fie se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa cealalta. Orice intalnire a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor”, precizeaza Doru Juravle.

Clasificare cutremure

Exista mai multe tipuri de cutremure: tectonice, cele cu cauze vulcanice sau de prabusire in zonele in care exista goluri in scoarta terestra. Principalele cutremure ca frecventa si intensitate tin de elementele tectonice majore de la nivelul globului, care sunt date de liniile tectonice si limitele placilor tectonice. Aceste placi tectonice sunt la randul lor de mai multe dimensiuni- macro placi, mezzo-placi, micro-placi si blocuri tectonice care sunt intr-o continua miscare.

„De obicei, seismele noastre principale – care se observa si astazi in Chile sau la placa din oceanul Indian – au fost legate de subductiile dn zona placii pacifice sub placile americane. Acest aliniament foarte labil a dus la ultimul cutremur de 8,8 grade”. Precizeaza totusi ca au existat si cazuri mai grave cum ar fi cutremurul din anul 1967 „al carui magnitudine se apropia de 9 grade. In timpul acelui cutremur intreg globul a intrat in rezonanta. Acest cutremur a tras un semnal puternic de atentie privind pana unde poate ajunge intensitatea unui cutremur la eliberare, fortele din interiorul pamantului si a tensiunilor localizate in interiorul scoartei, si unde se poate ajunge ca efecte sau ca distrugere”, a adaugat lect.univ.dr. Doru Juravle

Predictibilitatea seismelor

In ceea ce priveste masura prin care pot fi prevazute cutremurele, Doru Juralve a afrimat ca: „exista o estimare statistica care ne spune ca o energie se acumuleaza intr-un focar, intr-un timp. In momentul cand este suficienta energie care sa invinga invelisul, aceasta sparge, rabufneste”. Subliniaza ca nu se poate estima foarte precis rata de cumulare pe datele deja existente pentru ca nu exista o metoda de calcul fizic a modului de acumulare a energiilor din interior. „Noi estimam prin consecinte, prin efecte pe care le observam istoric. De exemplu, am constatat ca rata din Vrancea ar fi cam la 30-45 de ani de acumulare a energiilor de declansare”. Tara noastra parte dintr-un sistem global de miscare a placilor, in care miscarea globala dicteaza eliberarile de energii, ce duc la cutremure. Cert este ca aceste forte se dispun pe niste aliniamente pe care noi le putem masura. Pentru ca exista un joc, o ciclicitate. In functie de informatia istorica, o punem intr-o derulare, intr-o succesiune si tragem concluzia”.

Doru Juravle a afirmat totusi ca predictia unui cutremur nu duce la ameliorarea situatiei in nici un fel, intrucat nu exista mecanisme sociale care sa insoteasca predictia. „Chiar si in New York daca se anunta ca va fi un cutremur de magnitudine 9 pe scara Rihter in doua ore, locuitorii nu ar avea deprinderi comportamentale, sa reactioneze in asa fel incat pagubele sa fie minime”.

Cum ar trebui sa reactionam in cazul unui cutremur

In ceea ce priveste comportamentul celor care au fost expusi deja la un cutremur, Doru Juravle a subliniat faptul ca „prima reactie trebuie sa fie cea a institutiilor statului. Sunt institutii care au o componenta care trebuie sa se ocupe de reactii in cadrul catastrofelor (ex: Inspectoratul de Situatii de Urgenta). Alte institutii precum CET-ul , Gazul, EON-ul trebuie sa opreasca pe loc alimentarile. Aceasta tine de aspectul organizarii”.

In ceea ce priveste sfaturile strict pentru civili, profesorul iesean a precizat ca in momentul cutremurului oamenii trebuie sa ocupe punctele in care se gaseste structura de rezistenta a cladirii in care se afla – stalpii de rezistenta. „Usile ar trebui sa asigure in principal protectia. Ar trebui ca la fiecare deschidere sa aiba o grinda de beton armata care sustine in continuare peretele de deasupra. Acesta ar trebui sa se prabuseaca ultimul”. Atentioneaza asupra faptului ca in nici un caz nu trebuie folosite scarile, deoarece din punct de vedere al rezistentei sunt cele mai mobile.

„De aceea, cei care stau in blocuri, de exemplu, ar trebui sa fie informati de prezenta acestor puncte de rezistenta. Daca nu ai timp, cel mai bine e sa te adapostesti sub masa pentru ca e posibil sa cada bucati din pereti, din tavan. Asa ai o sansa in plus. Este si o problema de educatie. Noi nu realizam consecintele dramatice decat abia dupa momentele producerii”, concluzioneaza Doru Juravle.

Statistici

Seismologii spun ca Romania este afectata episodic de cutremure a caror sursa principala este zona epicentrala Vrancea. Aici se produc seisme la adancimi intre 70 si 200 km cu energie mare, resimtite pe arii intinse. In istoria ultimilor 200 de ani, au fost consemnate 5 seisme de peste 7 grade pe scara Richter, seismul de pe 4 martie 1977 fiind cel de-al patrulea ca magnitudine.

Cel mai puternic – de 7,9 grade – a avut loc in 1802, iar urmatorul – de 7,7 grade – pe 10 noiembrie 1940. In ordinea descrescatoare a intensitatii a urmat un seism de 7,5 grade, pe 23 ianuarie 1838, apoi cel din 4 martie 1977 de 7,2 grade. Cel de-al cincilea cutremur cu magnitudinea de peste 7 grade s-a produs pe 31 august 1986.

Iasi: 180 de blocuri nesigure in caz de cutremur de 5 grade pe scara Richter

In municipiul Iasi, din cele circa 2000 de blocuri peste 180 sunt nesigure in cazul unui cutremur de peste 5 grade pe Scara Richter. Dintre acestea:

– 66 de blocuri prezinta risc seismic I: prezinta pericol major de prabusire in cazul unui seism cu magnitudinea de peste 7 grade pe scara Richter (cu precadere cladiri construite inainte de 1940, cele ce depasesc 4-6 etaje si spatiii publice de la parter imobilelor). Sunt localizate pe strazile Cantemir, Ciurchi, Decebal, Nicolae Iorga, Vasile Lupu, soseaua Nationala, Rozelor, Splaiul Bahluiului, Tudor Vladimirescu.

– 59 de blocuri prezinta risc seismic II: posibilitatea de prabusire in urma unui seism major poate afecta elementele de compartimentare, fara insa a pune in pericol structura de rezistenta. Localizate pe strazile Vasile Alecsanri, Bucium, Ciurchi, Codrescu, Ion Creanga, Nicolae Iorga, Vasile Lupu, Nicolina, Piata Unirii, Rozelor, Socola, Tudor Vladimirescu.

– 60 de blocuri prezinta risc seismic III: pot suferi avarii minore in cazul unui seism, fara ca viata locatarilor sa fie pusa in pericol. Localizate pe strazile Bucium, Buridava, Codrescu, Copou, Decebal, Bulevardul Independentei, Nicolae Iorga, Vasile Lupu, soseaua Nationala, Pacurari, Socola, Tudor Vladimirescu.

Topul celor mai grave 10 cutremure dupa 1900:

1. Seismul din Tangshan, China, care a avut loc in 1976 si care s-a soldat cu 255.000 de morti.

2. 227.898 de oameni au murit in Sumatra, in decembrie 2004., tsunami-ul din ziua de Craciun fiind cel mai devastator din istorie.

3. In 1920 a avut loc cutremurul dinHaiyuan, China. Acesta a distrus sate si orase intregi din sapte regiuni ale tarii si a ucis 200.000 de oameni.

4. Jumatate din casele din Tokyo au fost distruse in septembrie 1923 din cauza unui cutremur si a incendiului care a urmat. 142.800 de oameni au murit.

5. 110.000 de oameni si-au pierdut viata in octombrie 1948, in Turkmenistan. Ziua de 6 octombrie este si astazi zi libera pentru a le permite oamenilor sa comemoreze victimele seismului de 7,3 pe scara Richter.

6. In mai 2008 au murit 87.687 de oameni inSichuan, China. Cinci milioane au ramas pe drumuri dupa ce casele lor au fost distruse, mii de copii au murit dupa ce scolile s-au daramat peste ei, in cutremurul care s-a simtit pana in Bangladesh, Taiwan, Thailanda si Vietnam.

7. Nordul Pakistanului a fost puternic afectat de un cutremur in octombrie 2005. 86.000 de oameni au murit, patru milioane au ramas fara case, iar in Kashmir, sate intregi au fost rase de pe fata pamantului.

8. Italia a pierdut 72.000 de oameni in decembrie 1908, in cutremurul din Messina. Orasul a pierdut 40% din populatie in cutremurul ale carui replici s-au simtit pana in 1913.

9. In Peru au murit 70.000 de oameni in urma unui cutremur din mai 1970. Un oras cu 20.000 de oameni a fost declarat cimitir national dupa ce a fost acoperit in totalitate de o avalansa.

10. In iunie 1990, aproape 50.000 de oameni au murit in vestul Iranului in urma unui cutremur de 7,4 pe scara Richter. Seismul s-a simtit in nordul tarii, dar si in Azerbaijan.

Cel mai distrugator seism din istoria cunoscuta a omenirii a avut loc in 1556, in China, si a omorat 830.000 de oameni.

Gianina Petruca

Madalin Ionel