Borsecul, o afacere de coalitie

La nivel de guvernare relatia PDL – UDMR e stransa in ciuda tuturor presiunilor. Si e cu atat mai stransa cu cat clientela politica de ambele parti e mai mare. La Borsec, ca sa nu se supere nimeni, investitiile au fost pe jumatate portocalii, pe jumatate ale minoritatilor. Proiectul unei partii de schi de de aproape 8 miloane de euro intr-o zona cu cateva sute de turisti pe an a fost implementat doar pentru a-i asigura unui cunoscut afacerist PDL o afacere profitabila. La nici doua luni de la inaugurarea partiei, s-a scos la licitatie contructia unui centru balnear in statiunea Borsec. Castigatoare : o firma cu un trecut de domeniul penalului in spate si detinuta de simpatizanti UDMR

„Speranta” Borsecului

In ultima vreme, Borsecul a reintrat in atentia responsabililor MDRT care au dat drumul la investitii in zona. Partia de schi este prima mara realizare din ultima perioada a statiunii Borsec si, asa cum ii spune si numele, speranta ca turistii vor reveni in zona. Complexul, o investite de 7,7 milioane de euro, din care 7,4 alocate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, cuprinde trei piste deservite de un teleschi cu o capacitate de 720 de persoane pe ora. Dotarile de pana acum includ tunuri de zapada,o masina performanta de batut zapada, iluminare pe timp de noapte, sistem modern de tichetare, parcare pentru 60 de masini si un restaurant la baza partiei. Pana anul viitor, primarul spera ca va reusi sa amenajeze si un lac de acumulare care sa serveasca drept patinoar in sezonul rece si, pe cat posibil, si in restul anului. Dintre cele trei partii prevazute in proiect, doar pista principala, „Speranta”, cu o lungime de 630 m, a fost data in folosinta. Celelalte doua vor deveni functionale probabil iarna viitoare, deoarece este necesara extinderea retelei de conducte. Acestea sunt „Prichindel”, o partie pentru incepatori cu o lungime de 750 m, si „Partia insorita”, de 680 m, conceputa pentru veteranii sporturilor de iarna.

Localnicii par entuziasmati de ideea revigorarii turismului la ei in zona. Fara sa aiba habar de afacerile care se ascund in spatele licitatiilor, ei isi amintesc cu placere de inaugurarea partiei din decembrie anul trecut. Gheorghe este barmanul unui bodegi micute care se afla la parterul uneia dintre vilele ce stau sa cada, fosta cantina, dupa cum ne povesteste el. Carciuma nu este afacerea lui, ci a fiicei sale si el, daca tot este la pensie, si-a gasit activitate. Este inalt si uscat, foarte slab, tipul de om care nu se ingrasa niciodata. Zambeste slab, fara jumatate din dintii din gura si povesteste cu regret de anii tineretii sale cand Borsecul era plin, iar turismul oferea orisicui un loc de munca. „Acuma n-a mai ramas decat fabrica asta de apa.”, mormaie el, aproape imperceptibil. Zambeste strengareste si adauga: „Dar avem partie acum. A fost Elena Udrea aici si a inaugurat-o.” De acord cu Gheorghe este si Teodora Focht, care a lucrat ca receptionera timp de 45 de ani. Din cameruta cu soba cocheta care ii serveste de bucatarie povesteste cum arata Borsecul pe vremuri. Inafara de acest lucru, ea adauga si ca statiune pare sa se schimbe in bine de cand cu partia si refacerea parcurilor. Si Carmen Bogdan, proprietara Pensiunii Chris, para sa fie de acord ca partia reprezinta o „speranta”. Turistii parca au inceput sa se arate mai des de cand cu inaugurarea.

8 hectare de padure pentru o partie de schi

Ideea unei partii de schi in Borsec nu era noua, inca de prin 2006 incepusera discutii in jurul acestui subiect. „Am inceput discutiile in anul 2006, ne gandeam ca ar fi bine ca sezonul de iarna sa tina trei luni in Borsec, ca pana acuma se limita doar in jurul Sarbatorilor, in rest era o perioada moarta. Am inceput lucrarile la inceputul anului 2009 si in 2010 l-am dat in folosinta. Termenul de predare era de sapte luni, dar a durat mai mult din cauza ca nu s-a reusit scoaterea din fondul forestiei a suprafatetei de opt hectare de padure pe care urma sa se amenajeze partia. Trebuia hotarare de guvern si abia in mai 2010 am reusit sa obtinem aceasta hotarare.” marturiseste primarul Mik Josef.

Mai exact pe 5 mai a fost emisa hotararea numarul 457/2010 privind scoaterea definitiva din fondul forestier a terenului in suprfata de 8,0483 ha, proprietate publica a orasului Borsec, administrat de Regia Nationala a Padurilor – Romasilva prin Directia Silvica Harghita, Ocolul Silvic Borsec, in vederea realizarii obiectivului „Amenajare partie de schi „Speranta”. Un aspect bizar este faptul, ca la data eliberarii avizelor de mediu si de turism premergatoare acestei hotarari, ministrul Turismului, Elena Udrea, era si ministru interimar la Ministerul Mediului si Padurilor. Ba mai mult, avizele au fost eliberate dupa desfasurarea si adjudecarea licitatiei si atribuirea contractului, ceea ce, potrivit legii, e o fapta de natura penala. Motivul acestei incalcari flagrante a legii este legat de compania castigatoare : Termogaz Company SA din Hateg, una din firmele lui Adrian Gardean, cunoscut om de afaceri din Valea Jiului si bun prieten cu primarul orasului Petrosani, nimeni altul decat Iacob Ritzi, sotul fostului ministru al Tineretului si Sportului, Monica Iacob-Ritzi. „La licitatie au participat trei firme si a castigat un consortiu format de Termogaz Company, o firma producatoare de teleschiuri din Austria si o firma de proiectare din Petrosani.” potrivit spuselor primarului, firma de proiectare, pe numele ei Centrul Profesional de si Cadastru SA Petrosani, apartinand aceluiasi Gardean. Cum scandalul in care a fost implicata Monica Iacob-Ritzi a atras prea multa atentie mediatica asupra proiectelor imobiliare din zona Vaii Jiului, de la Ministerul Turismului s-au tras sforile pentru a-i obtine lui Gardean un contract avantajos din alta parte. Astfel, 8 hectare de padure au fost date jos pentru realizarea unei partii de 7,7 milioane de euro intr-o zona cu potential turistic mic, totul pentru a multumi un sponsor de partid, pe Adrian Gardean.

Centru de tratament de 4,7 milioane de euro

Celalalt mare proiect al Borsecului este Centrul balneo-climateric, o replica moderna a Vilei 29, vechiul centru de tratament al Borsecului. „Automat va fi nu numai o baza de tratament, ci si un centru de wellness pentru ca este mult mai rentabil, ca omul nu vine numai pentru tratament, vine si pentru relaxare.” isi imagineaza primarul proiectul. Acesta va fi contruit pe un teren de 5 hectare apartinand Primariei Borsec, undeva in apropierea scenei din statiune, iar valoarea estimata a proiectului este de 4,7 milioane de euro.

Licitatia pentru adjudecarea lucrarilor la acest centru a fost refacuta de doua ori : „Prima oara s-au prezentat doua oferte, din pacate amandurora le lipseau anumite documente, deci erau neeligibile din punct de vedere al actelor si la pret uitasera niste articole. De pilda, tot centrul vine construit pe piloni forati, dar in oferta nu aparea calculat si pretul la beton, deci o cantitate imensa de beton era uitata. Noi am anulat licitatia, firmele au contestat la CNSC, dar efectiv au pierdut din cauza ca nu aveau dreptate.” isi justifica primarul actiunile. Cele doua oferte prezentate initial au fost depuse, prima de un consortiu format din Benzot Har SA si ACI SA, iar cea de-a doua de Fundamenta SRl . La refacerea licitatiei povestea cu documentatia lipsa s-a repetat pentru una din firme, castigatoare fiind desemnata in final SC Fundamenta SA, companie detinuta de Anna si Pongracz Sandor, simpatizaní UDMR.

Cand lupul devine paznic la oi

Firma nu are un trecut tocmai „curat”, de numele ei se leaga afaceri ilegale cu lemne., cea mai importanta fiind distrugerea padurii „Alsoerdo” din vecinatea comunei Lazaresti, judetul Harghita. Acolo, doua varfuri montane au fost defrisate, oficial din cauza vantului, neoficial cu ajutorul hotilor de lemne si al unor fime apropiate Ocolului Silvic Gheorghieni, printre care si Fundamenta SRL. In 2003, comisari ai Garzii Financiare de la Bucuresti au efectuat un control la sediul societatii si au constatat o mare diferenta intre cantitatea de lemn existenta in curtea unitatii si cea declarata in acte. Cazul a fost lasat in mana Garzii Financiare Harghita, care l-a inchis pe motiv ca „La data efectuatii controlului nu s-a putut stabili exact cantitatea de material lemnos debitat deoarece reprezantatii societatii nu au efectuat inventarierea”. Firma, specializata initial pe prelucrarea de material lemnos, a intrat in domeniul constructiilor si al contractelor cu statul. Astfel, din 2008 si pana acum si-a adjudecat mai multe contracte : unul de 3,5 milioane de lei pentru o sala de sport in comuna Lazarea (2008), doua pentru reabilitatrea unor portiuni de drum judetean (2008, 2010), locuinte sociale in Gheorghieni de aproape 5 milioane de lei(2008), un contract de 1,5 milioane de lei pentru reabilitarea ambulatoriului Spitalului de Urgenta Miercurea-Ciuc (2010), mai bine de 2 milioane de lei pentru modernizarea Salvarii Montane din judetul Harghita (2010) si contractul pentru constructia Centrului balneo-climateric Borsec (2010) cu o valoare de 4.7 milioane de lei. Toate acestea cu doar 58 de angajati in 2008 si 83 in 2009. De mentionat este si faptul ca primarii tuturor acestor localitati au candidat pe listele UDMR, iar patronii Fundamenta sunt cunoscuti ca sustinatori ai partidului.

Precizam ca, reprezentantii firmei harghitene Fundamente nu au raspuns la apelurile repetate ale reporterilor Cuzanet pentru a comenta problemele cu lemnul din istoria recenta a firmei sau decizia de a participa de doua ori la aceeasi licitatie.

Pe scurt, Borsecul a devenit un exemplu tipic al felului in care se impart contractele cu statul in functie de culoarea politica : o partie de schi pentru firma PDL-ului, un centru balneo-climateric pentru cei din curtea UDMR.

Iulia Oprisanu

Carmen Rotaru

Cum a ajuns Borsecul o ruina

Declinul statiunii Borsec a inceput in anii 90’ odata cu trecerea tuturor facilitatilor in patrimoniul Societatii Comerciale de Actiuni pe Turism Borsec.Cele 73 de vile au trecut succesiv prin mainile mai multor proprietari, insa foarte putine au beneficiat de lucrari de intretinere. „Sunt foarte putini proprietari de vile din Borsec, majoritatea sunt din alte parti, si din tara, dar si din Kuweit, Irlanda, India, SUA, Canada, Israel. Au fost proprietari care au primit vilele inapoi pe baza retrocedarilor, majoritatea au vandut mai departe, s-au vadut prin asa zisa privatizare care a dus statiunea in starea actuala. In 2002 s-a inchis baza de tratament, SCAT-ul a vandut, adica s-a privatizat atuncea suta la suta, de la acestea au fost vandute catre cinci firme si cele cinci firme, care apartineau toate de acelasi proprietar, asa zis investitor, care a folosit aceste imobile pentru credite bancare. Acest investitor era din Miercurea Ciuc si acum sta in Ungaria. Kassai a fost cel care a privatizat, dar era Simo care a cumparat, fratii Simo. Dupa doi ani de zile bancile s-au trezit ca nu are cine sa mai plateasca ratele si au inceput sa vanda prin licitatie si asa au venit de peste tot, au cumparat. Asa s-a ajuns ca in 2003 s-a cumparat o vila cu un pret X si acum costa de sapte – opt ori mai mult decat pretul initial.”, a povestit Mik József, primarul Borsecului.Fostul cinematograf apartine unui om de afaceri din India, iar Vila 29, fosta baza de tratament, si Policlinica apartin fratilor Simo din Ungaria. Primaria din Borsec a dorit sa le cumpere de la acestia pentru a dezvolta o noua baza de tratament, proiect care a fost deja demarat, insa pe alt teren. „Pe fosta baza de tratament, vila 29, proprietarul a cerut initial 500 000 de EURO, acuma a juns la 350 000 de EURO, dar va dati seama ca nu merit. Efectiv trebuie sa demolezi ca n-ai ce sa faci cu ea si nici teren bun nu prea are. Din pacate proprietarul este din Ungaria si nu am reusit sa ne intelegem cu el.”, a mai adaugat primarul.

Paradoxal, desi vilele stau sa cada, iar turisti nu sunt inca suficienti incat sa concureze Borsecului de alta data, totusi pretul terenurilor cresc si continua sa creasca. „In ciuda faptului ca turismul a decazut de tot, din 2003 incoace preturile au crescut enorm.Un metru patrat de teren a ajuns la 35- 40 EURO, ceea ce mi se pare un pret ireal, ireal de mult. Si vilele pe care le vedeti acolo in paragina au ajuns la un pret de 70 – 80 de mii de EURO.”, a povestit primarul.

Cine este Adrian Gardean

Despre afacerile lui Adrian Gardean scrie Evenimentul zilei in editia din 9 iulia 2009 : „Adrian Gardean (44 de ani). Personaj discret, considerat cel mai bogat om de afaceri din Valea Jiului. Desi nu apare in actionariatul firmei care a proiectat viitoarea statiune din Parang (incasand 2 milioane de euro), recunoaste ca s-a implicat personal in creionarea noului domeniu schiabil. Detine 50% din Cabana Rusu, loc unde telegondola va avea o statie intermediara. De-a lungul timpului, firmele sale au derulat contracte de milioane de euro cu CNH, furnizand hrana pentru mineri, carburanti sau servicii de spalatorie. Fosti sau actuali functionari-cheie ai statului ii sunt apropiati sau parteneri de afaceri. Ultimul exemplu: Vasile Rusan, numit saptamana trecuta sef al finantelor publice Hunedoara. Sotia lui Rusan detine parti sociale la CPPC, firma care a proiectat domeniul schiabil Parang, iar fratele si cumnata lui Rusan sunt actionari la firma Termogaz Company, parte a «imperiului Gardean». Termogaz Company a incheiat contracte cu statul de circa 9 milioane de euro numai in ultimele 12 luni. Gardean a detinut benzinarii la inceputul anilor 1990 si a fost urmarit penal in procesul care a dus la condamnarea lui Vladimir Dragoman, fost director la rafinaria Petrotel.

Adrian Gardean manageriaza si Aviatia Utilitara, firma care a castigat in instanta un teren de 8,9 hectare (in Baneasa) de la Ministerul Transporturilor si care, anul trecut, s-a regasit printre sponsorii oficiali ai PDL. Spune ca nu-si aminteste de banii virati catre PDL (cu doar o luna inainte de alegerile locale), dar il descrie pe Iacob Ridzi ca pe un primar «bun si curajos», pe care l-ar vota la scrutinul viitor. E partener de afaceri cu finantatorul echipei de fotbal Jiul Petrosani, controversatul Alin Simota, caruia i-a botezat unul dintre copii”.