O retrospectiva a anului 2010 care arata cum a fost vazuta Romania pe plan international, ce au titrat ziarele, ce spun straini despre noi si ce am facut noi, ca natiune in anul tigrului din zodiacul chinezesc.
Criza economica: 1 milion de someri
Economia romaneasca, pe plan mondial, se poate prezenta succint: FMI, FMI si iar FMI. Criza economica a provocat pagube considerabile si in anul 2010. Directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat la postul de televiziune France 2: “(..) situatia s-a degradat mai mult decat am crezut. Ca urmare, am cerut noi masuri. Guvernul roman ne-a spus: Vom taia 20 – 25% din salariile functionarilor. Noi am spus nu, nu luati aceasta masura daca vreti sa faceti economii, mariti impozitele si mai ales impozitele pentru cei mai bogati. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem. Si acesta este adevarul: Guvernul decide intoteauna, nu FMI.” Datele statistice arata ca la inceputul anului 2010 in Romania sunt 700.000 de someri. Rata somajului in ianuarie 2010 a ajuns la 7,8% in Romania. Cel putin 300.000 de oameni isi vor mai pierde locul de munca pana la jumatatea anului, asa vom ajunge sa avem 1 milion de someri in 2010.
Made in Romania
Dincolo de pesimismul crizei, un plus de imagine pentru Romania in lume l-a adus fabrica de la Mioveni Dacia. Modele Dacia se vind foarte bine in tari dezvoltate ca Franta si Germania si ameninta serios brand-uri mult mai bine-cotate pe plan international. Ziarele franceze spun ca vinzarile Dacia au crescut cu 47,5 la suta, in ritm anual, in luna iulie, la 8.934 unitati, in pofida scaderii vinzarilor auto in Franta cu 12,9 la suta pe an, la 169.804 de unitati, din cauza diminuarii primei de casare de la 1 iulie, la 500 de euro, conform datelor publicate luni de Comitetul Constructorilor Auto Francezi. J.D. Power, studiul anual al satisfactiei facut in Germania a adus un rezultat absolut surprinzator pentru Dacia, marca romaneasca ocupind pozitia a doua la egalitate cu BMW, in crestere cu 11 pozitii fata de anul precedent. Dacia Logan, de asemenea, a devansat modele precum Mercedes C Class, BMW Seria 7 sau Volkswagen Golf. Modelul Duster apare in premiera si in clasamentul pentru „Masina anului in Europa”, situindu-se pe locul 7.
Politica, spionaj, coruptie
Un alt punct important care a adus Romania in paginile internationale a fost politica. La inceputul anului 2010 presa din Rusia titra: „Unirea Romaniei cu Republica Moldova ar destabiliza Europa de Est!” Editia electronica a cotidianului Nezavisimaia Gazeta, citata de Unimedia.md, anunta ca oficialii de la Bucuresti au acordat Chisinaului un ajutor financiar de 100 de milioane de euro, lichidarea sirmei ghimpate de la Prut si intrarea in vigoare a Acordului privind micul trafic la frontiera. Sursa citata precizeaza ca „politologii considera ca a fost inceput proiectul unionist, dar unirea Republicii Moldova cu Romania ar duce la destabilizarea Europei de Est”. Alt scandal cu Rusia in 2010 a fost si cel legat de diplomatul Grecu, care a fost acuzat de spionaj. Un diplomat roman de rang inalt, Gabriel Grecu, a fost retinut in Rusia, pentru ca ar fi incercat sa obtina informatii din domeniul militar. Diplomatul roman a fost declarat persona non grata si trebuie sa paraseasca Rusia in 48 de ore, a anuntat ulterior agentia rusa Ria Novosti. Un alt caz care a avut un impact international a fost aparitia in cotidianul Le Monde a urmatorului titlu „Cazul Voicu, o premiera pentru o tara cu un grad ridicat de coruptie”, cu referire la arestarea senatorului PSD.
Frunza lui Udrea
In topul celor mai frecvente prezente romanesti in presa internationala figureaza si ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, despre care Die Welt a scris ca este o „Glamour Girl” care administreaza miliarde de euro, in timp ce The Telegraph a prezentat initiativa acesteia de a imparti pantofi cu toc sinistratilor de la inundatiile din vara. „Frunza” Elenei Udrea, motiv de ironie in presa straina. Scandalul logo-ului brandului turistic al Romaniei a ajuns si in presa straina, publicatia The Economist spunand ca, desi un scandal legat de plagiat nu este cel mai ortodox mod de a atrage clienti, in Romania ar putea functiona. Scandalul „frunzei fara noroc” vine la mai putin de o luna dupa ce Comisia Europeana a criticat reformele judiciare si anti-coruptie din Romania, avertizand Guvernul ca si-a incalcat angajamentele luate la intrarea in Uniunea Europeana, in 2007, spun jurnalistii de la The Economist. De altfel, raportul CE facea referire tocmai la modul in care se deruleaza licitatiile publice, acestea fiind predispuse la conflicte de interese si coruptie.
Suprematia serviciilor secrete europene
Mai spre sfarsitul anului 2010 presa internationala titreaza despre scandalul WikiLeaks. Un site care divulga informatii clasificate. La Repubblica este convinsa ca „Romania detine suprematia serviciilor secrete europene”, iar din dosarele WikiLeaks, in care nu lipseste nici tara noastra, nu s-au scos inca decat cateva informatii, cat sa ne atate curiozitatea. Romania este tara care detine suprematia serviciilor secrete din Europa, acestea dezvoltandu-se mai ceva ca temuta Securitate a dictatorului Ceausescu, iar numarul agentilor secreti este de sase ori mai mare decat al celor din FBI si de cinci ori superior colegior britanici din MI5. Romania este un caz unic si impresionant atunci cand se vorbeste de serviciile secrete pe care le detine, SRI si SIE, devenind prima tara europeana care detine suprematia in acest domeniu, scrie cotidianul italian La Repubblica.
Aderarea la spatiul Schengen
Romania adera la Spatiu Schengen insa tarile occidentale isi arata reticenta. Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, critica guvernul roman pentru controalele de la frontiera si imigratia. Intr-un interviu pentru RFI, el reproseaza autoritatilor de la Bucuresti ca nu isi indeplinesc promisiunile si spune ca Franta are „rezerve” in privinta aderarii Romaniei la spatiul Schengen in 2011.
Luati-va romii inapoi
Relatia dintre Romania si Franta a fost o buna parte a anului in vizorul presei si asta din cauza expulzarilor in masa a romilor. „Expulzarea romilor ridica semne de intrebare in Franta”, este titlul unui amplu articol publicat de New York Times. Autorul descrie, de la fata locului, un raid al politiei franceze asupra unei tabere ilegale de romi. El adauga ca actuala campanie a presedintelui Sarkozy impotriva romilor a fost calificata, chiar in Franta, drept politicianista si rasista, dar guvernul a respins acuzatiile. Ziarul italian La Repubblica aminteste ca si Vaticanul s-a alaturat criticilor. Secretarul consiliului pontifical pentru migranti si nomazi a apreciat ca expulzarile din aceste zile „contravin legislatiei Uniunii Europene si chiar celei franceze”. Revista The Economist anunta primele expulzari sub titlul „Luati-va romii inapoi”, dar prevede ca ele vor esua. O opinie similara are si postul CNN, care-l citeaza pe vicepresedintele Ligii Drepturilor Omului din Franta. Acesta crede ca expulzarea romilor este „fara sens”, deoarece multi nu au nicio locuinta in Romania, asa ca vor reveni peste doar cateva zile inapoi. Un jurnalist de la BBC scrie pe blogul sau despre o declaratie a lui Vaclav Havel, potrivit caruia problema romilor „este un test, nu pentru democratie, ci pentru societatea civila”. Testul s-a extins la nivelul celei mai mari parti a Europei, adauga reporterul de la BBC. Un alt subiect legat de romii din Romania care a adus tara din nou in centrul atentiei este cel legat de schimbarea denumirii oficiale din romi in tigani. „Initiativa controversatului deputat Silviu Prigoana ar fi neconforma cu obligatiile internationale ale Romaniei”, comenteaza presa internationala.
Romanii din diaspora
In ziarele straine au aparut mai multe personaje care au „lucrat” intens la imaginea Romaniei. Un exemplu este urmatorul titlu „The Guardian: Lumea artistica pariziana, data pe spate de geniul unui boschetar roman”. Expozitia de la Paris a artistului roman Ion Barladeanu este descrisa de jurnalisti ca fiind chintesenta artei pariziene. Invitati sic, bordeaux sorbit elegant si fete imbracate in rochii galbene de cocktail. Personajul important este, insa, un barbat cu palarie neagra de cowboy care ii indruma pe invitati pe culoarele galeriei Anne de Villepoix din Paris. Nimeni nu-i vazuse inca opera in 2007, iar pana in 2008 traia in ghena unui bloc din Bucuresti, scrie cotidianul britanic The Guardian. In contrast, alte titluri din presa europeana: „Hotii romani gazeaza si jefuiesc turistii britanici pe Riviera Franceza”, „O romanca a ajutat sute de rromi sa insele statul britanic cu 2,6 milioane de lire sterline”, „Die Welt: 80% dintre prostituatele din Germania provin din Romania si Bulgaria”, „O vedeta romanca – implicata in scandalurile sexuale ale lui Berlusconi”, „Italia: Romani arestati pentru cu furau monede din Fontana di Trevi”
„Virusii” de pe net
Hackerii romani au devenit celebri in presa internationala in 2010: „Hackerii romani au atacat site-uri RAI, La Stampa si Corrierre della Sera”, „Hackerii romani au atacat site-ul Le Monde”, „Un hacker roman a spart site-ul Marinei Britanice”, „Hackeri romani prinsi in Italia – furau parole pentru a vinde pe eBay”.
Flacara violet
Incheiem retrospectiva anului 2010 cu un politician care a facut vilva in America. „Scandalul flacarii violete lansat de familia Geoana a ajuns motiv de ironie la postul american de televiziune CNN. Una dintre cele mai cunoscute emisiuni de la CNN, „Political Mann”, se incheie pe un ton amuzant, cu un comentariu in care se face referire la politica voodoo practicata in Romania.”Romania, contele Dracula, ochiul dracului si acest individ”, asa incepe comentariul respectiv, ilustrat cu imagini ce in care apar Contele Dracula, Aliodor Manolea, Traian Basescu si Mircea Geoana. Fostul candidat la presedintie Mircea Geoana il acuza pe acest parapsiholog, Aliodor Manolea, pentru pierderea suferita la recentele alegeri. Acesta spune ca ‘magicianul’ l-a urmarit si a aruncat un blestem asupra lui in timpul unei dezbateri politice. „Poate ca ar fi trebuit sa manance mai mult usturoi”, se arata pe finalul emisiunii CNN.
Luis Turcitu
Niciun comentariu