In prima duminica dupa echinoxul de primavara, crestinii din toata lumea sarbatoresc Pastile Domnului sau Invierea Domnului. Istoria sarbatorii pascale isi are originile in jurul anului 1400 inainte de Hristos, data la care evreii au fost eliberati din robia egipteana, iar de-a lungul timpului oamenii au instituit traditii care amintesc de pretul pe care Mantuitorul l-a platit pentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului. De la intrarea lui Hristos in Ierusalim in duminica Floriilor si pana la duminica pascala, in saptamana mare se reconstituie drumul chinurilor lui Iisus si se incheie postul inceput cu 40 de zile in urma. Pe langa participarea la denii, curatenia generala de primavara si muncile la camp, romanii isi randuiesc zilele si le celebreaza dupa superstitiile si obiceiurile zonei din care provin.

Pregatiri pascale

Incepand cu Joia Mare in care sunt praznuite spalarea picioarelor apostolilor de catre Mantuitor, Taina Impartasaniei, rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea lui Iisus, taranii nu mai mucesc in afara gospodariei. Tot in Joia Mare nu este bine sa dormi, pentru ca vei ramane lenes tot anul, iar femeile vor fi incapabile de lucru tot anul. In aceasta zi se inrosesc ouale care nu se strica pe tot parcursul anului si sunt asteptati mortii, care, potrivit traditiei, vin la vechile lor locuinte si stau pana in sambata dinainte de Rusalii, iar pentru ca ei sa se poata incalzi se fac focuri in curtea casei. Pe vremuri, ouale se vopseau cu pojarnita, coji de ceapa, coaja de crin rosu, sau flori de tei, iar pentru a avea luciu se stergeau cu slanina sau untura. Ouale colorate in alte culori decat cea rosie vestesc bucuria sosirii primaverii.

Vinerea mare este ziua rastignirii lui Iisus, cea mai importanta zi din post in care nu ai noroc la nimic si nu se coace paine pentru ca astfel Maica Domnului isi asrde mainile. De aceea, aluaturile rituale pentru pasca si cozonacul de Pasti care cinstesc Invierea Domnului sunt pregatite pentru dospit din Joia si Sambata Mare. Daca ploua in vinerea mare anul va fi manos, iar daca vremea va fi frumoasa, pamantul va fi roditor.  Oul simbolizeaza renasterea, iar mielul, simbolul lui Hristos, se sacrifica in Sambata Mare. De Paste nu se pregatesc la fel de multe feluri de mancare ca de Craciun, iar conform unei zicale din Bucovina, „Craciunul este satul, iar Pastele este fudul.”

Sarbatoarea sarbatorilor

In dupa-amiaza zilei de Sambata clopotele incep din nou sa bata si se termina postul de 40 de zile. In toate zonele tarii batranii spun ca nu este bine sa mergi la Inviere fara sa te imbaiezi si sa imbraci haine noi. In Bucovina, oamenii inca mai poarta costumele traditionale.

Doar celor foarte bolnavi le este permis sa ramana acasa si sa nu participe la oficierea religioasa. Oamenii participa la Liturghie si la sfintirea bucatelor si abia dupa binecuvaintarea preotului le este permis sa guste din cozonac, pasca si oua, iar cei care ciocnesc oua in ziua de Pasti se vor intalni pe lumea cealalta. In prima zi sunt interzise petrecerile, iar in a doua zi oamneii merg la cimitire pentru pomenirea mortilor. Traditia bisericeasca spune ca in Saptamana Luminata portile Raiului sunt deschise, iar sufletele decedatilor merg direct in randul celor drepti.

Tot in Bucovina, in noaptea de Inviere, fetele se duc in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in diminetile de Pasti ca sa fie frumoase tot anul. In alte zone ale Moldovei, oamenii pun intr-o ceasca cu apa prospata un ou si un banut pe care le pastreaza toata Saptamana Luminata pentru ca „obrazul sa fie rosu si iubit ca ouale in ziua de Pasti”.

Traditia mersului la udat este practicata de baieti. Dupa ce rosteste „Hristos a inviat”, acesta cere apa spunand ca ii este sete. Apa din ulcica o varsa pe gatul fetei si-i ureaza sa-i fie inima curata ca apa si  si sa o fereasca de orice boala.

„Chiar daca acum nu se mai pastreaza aceleasi traditii ca in vechime, oamenii incearca, dupa posibilitati, sa tina tot postul, sa se impartaseasca si sa mai faca ce au invatat de la batrani. In Moldova, zona care tine cel mai mult de traditie, este Bucovina. In rest, se mai stiu foarte putine”, Etnograf Marcel Lutic, Muzeul Etnografic al Moldovei, Iasi.

Obiceiurile de Pasti sunt mai putine la numar decat cele de Craciun. Grija crestinilor este legata de ingrijirea sufletului, de pocainta si praznuire adevarata.

Ana-Maria Durila