Pe strazile din centrul Botosaniului abia daca vezi cite un ciine, si acela ratacit prin spatele blocurilor, haituit. Numai pe langa cosurile de gunoi mai vezi doi, trei, adunati in haita. Alti ciini, doar in lesa, ingrijiti de stapin. Botosanenii par sa le fi pus gind rau, preocupati de siguranta lor de pe strazi, chiar daca asta a insemnat eutanasierea celor 230 de ciini de la padocul din oras. Cele citeva persoane care mai indraznesc sa le apere drepturile sint privite cu suspiciune.

„Apai oamenii merg greu pe strada, batrinii la fel, copiii care trebuie sa mearga la scoala dimineata se tem de ei, sint putini astia care-i duc cu masina ca sa-i fereasca de ciini. Nu zic de rau, da’ is prea multi”, este de parere femeia care ma ghideaza catre Polivalenta din Botosani. In citiva ani va iesi la pensie de la cabinetul medical unde lucreaza ca asistenta. Mirarea ii este mare, de ce trebuie sa se ingrijeasca si ciinii, la fel ca oamenii? „Ei, asta nu poate sa fie rau!”, si privirea ni se indreapta catre un pui de maidanez ce leneveste pe un petic de iarba.

„Supravietuitorii” eutanasierii

Padocul din Botosani se afla pe drumul ce duce la Stefanesti, linga groapa de gunoi a orasului. De linga custi, deseurile ies din pamint asemenea smocurilor de iarba iar pe masura ce cobori cei citiva zeci de metri in vale, stratul de gunoi creste pina la inaltimea unui om.
Pe o suprafata de citeva sute de metri patrati sint injghebate stresinile de tabla, care fereau de ploaie ciinii adapostiti acolo inainte sa fie eutanasiati. Locul e imprejmuit cu plase de sirma.

Aici au stat de paza o noapte cinci membri ai asociatiei ADOR Botosani. „Am auzit un zvon cum ca o sa ii omoare in noaptea asta si am venit sa stam cu ei, sa nu pateasca nimic”, ma lamureste Andrei. La ultimii cinci ciini din padoc am ajuns pe un drum lateral, folosit de stringatorii de gunoaie. La intrarea principala, accesul este interzis. „Daca vine cineva si ne intreaba ce facem, stringem gunoaie”, spune Mia, voluntar al asociatiei ADOR Botosani. Medicul veterinar Pancu se afla la birou, insa nu vrea sa vorbeasca. Angajatii padocului ne-au avertizat ca vor chema „fortele de ordine” daca insistam sa vizitam adapostul de ciini.

Intr-un tarc mic, ultimii cinci ciini privesc blajini, de parca ar sti ca au trecut printr-o primejdie in care isi puteau gasi sfirsitul. Numai unuia negricios ii sclipesc ochii cind ne vede si se apropie de noi cu un latrat prietenos. Ceilalti patru, nici de farfuriile cu mincare nu se ating.

Ofurile voluntarilor

Volunatarii povestesc cum a fost cu eutanasierea. Medicul veterinar Pancu Cristian nu avea cum sa injecteze intr-un timp atit de scurt un numar asa mare de ciini. „Oamenii spun ca e mai bine ca i-a omorit, dar ei erau sanatosi, si chiar daca erau bolnavi nu aveau cum sa atace pe cineva pentru se cunosc efectele bolii”, isi intareste Andrei pozitia. Iubeste animalele si a devenit de curind membru al asociatiei. A mers la o actiune a organizatiei ca sa faca fotografii, a fost nevoie de el si a doua zi si s-a lasat prins de voluntariat. Se justifica prin faptul ca a inceput sa-i pese de situatia maidanezilor si „fac asta ca sa ma simt impacat, sa ma simt bine”.

Stefan, un alt membru, isi arata ingrijorarea: „cred ca fac loc la altii de pe strada, de asta i-a omorit. Acum, asta e, sa-i salvam pe astia care au ramas”. Cert este ca pe strazile din Botosani inca mai sint ciini.

Padocul din Botosani este in carantina

Voluntarii au sosit, marti de dimineata, la Serviciul Public de Administrare Baze Sportive si Zone de Agrement (SPABSZA), institutia care administreaza padocul in mod direct. Acestia au depus, pe 18 mai, o cerere adresata directorului institutiei, Eugen Turcanu, prin care vor sa ia animalele acasa. Membrii ADOR sustin ca au inceput aceasta actiune cu o zi inainte, dar Turcanu i-a dat afara. A vorbit cu dinsul numai juristul Gabriela Dobada, cea care i-a insotit in demersurile legale. Seful SPABSZA le-a garantat ca vor primi un raspuns la prinz, in caz contrar iubitorii de animale vor merge in audienta la primar. Mai mult, au avut cu ei si cereri de adoptie de la asociatii de protectie a animalelor din Suceava si Bucuresti.

Cum cererea de adoptie adresata SPABSZA nu a primit nici un raspuns, la prinz, presedinta asociatiei pentru protectia animalelor ADOR, Lidia Cimpoi, impreuna cu jurista Gabriela Dobada si un medic veterinar consultat, au mers in audienta la primarul municipiului Botosani, Catalin Mugurel Flutur. Dupa doua ore de asteptare, acestia au primit un raspuns oficial: „a fost aprobata cererea de adoptie, dar cu limite, nu putem face nimic, legal nu putem”, a spus presedinta asociatiei.
La padoc, s-a instituit carantina de gradul doi pe o perioada de 30 de zile. „E hilar cum ni s-a permis accesul si deodata este carantina, jigodia nu ar trebui sa fie in carantina de gradul acesta”, spune Gabriela Dobada.

Celor cinci ciini ramasi la padoc li se vor administra tratament profilactic, impotriva bolii lui Carré. Daca se vor imbolnavi, vor primi tratament contra jigodiei. Pe parcursul celor 30 de zile de carantina pentru „supravietuitorii” campaniei de eutanasiere, membrii ADOR vor putea vizita padocul. Tratamentele ciinilor vor fi administrate de medicul veterinar care are contract cu primaria pentru serviciile de la padoc. Pancu Cristian, acelasi care a eutanasiat cei 230 de ciini.

Eutanasierea, mai convenabila economic decit tratamentul

Pe data de 29 aprilie, medicul veterinar de la padocul din Botosani, Pancu Cristian, a facut o adresa prin care aducea la cunostinta Primariei Botosani si Directiei Sanitar-Veterinare ca la adapostul de ciini, unde au fost cazati aproximativ 250 de ciini, in ultimele 15 zile s-a constat decesul unui numar de 61 de ciini care prezentau semne clinice de jigodie. Ca urmare, isi anunta intentia de a-i eutanasia in masa pentru eradicarea focarului si impiedicarea raspindirii bolii. La aceasta prima adresa a doctorului specialist nu s-au luat masuri. In primele cinci zile ale lunii mai, au murit 30 de ciini.

Pe data de 6 mai, doctorul Pancu, care si-a asumat raspunderea in totalitate, mai face o adresa prin care solicita avizul pentru eutanasiere in conditiile in care se poate extinde un focar de infectie la nivelul intregului municipiu, intrucit asociatia ADOR a facut mai multe adoptii la nivel national. Dupa calculele viceprimarului Florin Ghiorghita, costurile pentru tratarea ciinilor din adapostul primariei ar fi ajuns la 150.000 lei, in conditiile in care tratamentul pentru jigodie pentru un singur ciine costa 500 de lei.

In dimineata de 11 mai, 230 de ciini au fost eutanasiati prin injectare cu substanta numita T6. Moartea, in citeva minute… fara durere.

Georgel Costita