Ce inseamna noaptea de Revelion pentru oameni? Pentru majoritatea, sampanie, artificii, muzuica, petreceri si reuniuni cu prietenii sau cu familia. Putini, foarte putini sunt cei care in noaptea dintre ei isi inalta gindul catre Cel de Sus. Intr-o biserica din Dorohoi (Botosani), de patru ani incoace, un preot incearca sa isi aduca enoriasii in Casa Domnului in noaptea de Revelion ca sa-i multumeasca Domnului pentru ceea ce au primit. O ora de rugaciune pentru un an intreg de viata care, la fel ca toti ceilalti, a adus si bune si rele.

La ora 23.00, in Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Dorohoi erau numai patru credinciosi si dascalul. Bradutul impodobit lumina slab partea din fata a iconostasului. La fiecare deschidere a usii, gerul intra o data cu enoriasii, veniti la slujba de multumire dintre ani. Lumanarile palpaiau slab, dupa ce fusesera aprinse una cate una de mana atat de familiara a dascalului bisericii. Casa Domnului era acum randuita si asteapta doar venirea preotului. O atmosfera arhaica, decupata din iuresul de afara de peretii de lemn ai bisericii pe care imaginile cu ingeri si sfinti sint mai degraba sterse.

Intrarea preotului in biserica produce rumoare. Enoriasii il intimpina cu „La multi ani!”, iar el le raspunde cu zimbet pe buze celor care au ales sa inlocuiasca cina mai mult sau mai putin festiva si paharul de sampanie, cu rugaciunea si un pahar de vin autohton. Slujba incepe cu un „Tatal nostru” inganat de credinciosi.

„E normal sa ne amintim de Dumnezeu in seara asta. Daca nu acum, cand nu avem grija serviciului, cand?”, spune nea’ Costica, dupa ce s-a inchinat la toate icoanele, la la doua relicve, un fragment din vesmantul Sfintei Parascheva si la papucul Sfantului Ierarh Spiridon. Batrinul e o prezenta nelipsita din biserica. Are chiar locul lui, pe care il ocupa la fiecare sarbatoare, langa usa care da in pronaos. Il iscodesc cu intrebari, iar el pare chiar nedumerit: „Cum sa nu te rogi in seara asta? Dupa slujba, sigur, mergem si acasa, la familie sa petrecem. Acuma insa ne inchinam!”

La capatul rugaciunilor de multumire pentru toate cite au fost in 2008, paharele cu vin ridicate de credinciosi in curtea bisericii au coincis cu momentul in care artificiile vesteau sosirea noului an. Credinciosii au plecat spre casa cu gindul la invatatura pe care tocmai le-o spusese preotul lor: pilda celor zece leprosi vindecati de Mantuitor. „Multumirea aduce cu sine si iertarea pacatelor. Numai unul din cei zece leprosi a fost vindecat si sufleteste, pentru ca s-a intors si i-a multumit Domnului pentru binefacerea Sa. Sa nu uitati ca Domnul ne da tot ce ii cerem, depinde doar de cum cerem”.

Raluca Sipurel