Colinde, urături, bucate tradiționale, frumusețea datinilor şi a obiceiurilor, a costumelor cu întreaga lor recuzită, decorului creat de elementele specifice unui sat și ieslea cu scena Nașterii Mântuitorului din Betleem, cu statui în dimensiuni naturale au putut fi urmărite sîmbătă, 28 decembrie, în a doua zi a Festivalul Republican de datini și obiceiuri de iarnă „Gerar”, organizat de Centrul Republican pentru Copii și Tineret „ARTICO”. Vizitatorii au avut parte de toate acestea în cadrul Complexului Etno-Cultural „Vatra”, unde atmosfera sărbătorilor de iarnă domină de mai bine de o lună.

Cu toate că gerul pișca de nas iar picioarele dansau de frig, toți vizitatorii se îndreptau spre mirosul ademenitor de mîncare și vin fiert. Bucătăria de la Vatra le-a oferit acestora adevărate delicii culinare, printre care specialitățile tradiționale de Crăciun, gătite din carne de porc și vită, plăcințele cu cartof și brînză servite cu vin fiert, pregătit după o rețetă specială. Muzica răsuna atît afară, în micul sătuc aflat pe un deal la 32 de kilometri de de Chișinău, cît și înauntru. Pereții văruiți în alb cum o făceau pe timpurile lor bunicii, mobilă din lemn de culoare închisă cu picioruțe puternice din stejar și pernuțe moi brodate în cele mai frumoase tradiții moldovenești au prezentat oaspeților o atmosferă rustică. Complexul Etno-Cultural a găzduit copii și tineri din întreaga Republică. Ungheni, Hîncești, Sîngerei, Grătiești, Ialoveni, Heciul Nou, Mileștii Mici, Orhei, Cahul, Hulboaca, Bardar și Chișinău au colindat, semănat, urat, aducînd cu ei capra, calul și ursul.

Vatra

Dacă unele ansambluri folclorice își pregăteau recuzita pentru a ieși în scenă, altele, cu sufletul la gură, încă repetau. Copiii intonau mai încet colindele și își șopteau versurile din piese și urături. În cămin ardea focul, iar lîngă micile cuptorașe aflate la cele două părți ale scenei picii se îmbulzeau ca să se încălzească. Trei copilițe au pășit scena ținînd în mîini cîte o luminiță. Colectivul „Cișmeaua Căprioarelor” le-a urat invitaților un an nou plin de momente frumoase: „Ne despart doar cîteva zile de momentele cele mai frumoase din an. E vremea colindelor, vremea bucuriei, magiei și a iubirii. Fie ca magia sărbătorilor de iarnă să vă aducă în dar fericire”. Muzica a fost acompaniată de micii clopoței pe care îi țineau fetele și instrumente muzicale ca vioara și acordeonul. Participanții nu au uitat de straiele de sărbătoare, au căutat prin dulapuri și lădițe cele mai frumoase ii croșetate manual, catrințe, fote, șorturi cu brîuri, baticuri, pălării, cămăși din pînză albă, cojoace, cușme țuguiate și ițari.

Un bou „mare și gras” cîrpit din haine și stofă mai veche a ieșit în scenă condus de un băiețel și surioara lui mai mare, iar plugul era împins de tatăl lor. Tot satul le ura un an nou cu roade din belșug. Unele fete țineau în mînă cîte o sită de cernut făina, semn că sunt căsătorite, iar altele, mai tinerele, țineau brațele pe șold. Părinții nerăbdători îi aplaudau și îi încurajau. „Bravo, bravo, fata tatei”, se auzea mereu cîte un glas de tată. Ansamblul a venit din comuna Mingir, raionul Hîncești ca să le ureze tuturor sărbători fericite, iar cînd au început să cînte un colind românesc, „Flori de gheață”, buneii și părinții de mînă cu nepoții și copiii se clătinau în dans murmurînd cuvintele. Un bunel zîmbea pe sub mustață, spunîndu-mi „sînt mîndru de nepoțica mea”.

Vatra

Cei mici care nu și-au gîsit un loc mai aproape de foc s-au înfășurat cu prosoape, fulare sau paltoane de iarnă, iar cei mai hîtri au reușit să-și ia cîte un cojoc încă de acasă. Adulții intră în încăperea văruită în alb cu mese de lemn și lămpi din filmele medievale cu o cană de ceai sau de vin fiert, iar cei mai flămînzi vin cu farfurii pline cu plăcinte calde sau cu o porție de frigărui. „Primiți capra?”, întreabă omuleții de la Centrul de Creație și Agrement pentru copii și adolescenți Sîngerei. Un tînăr încearcă sa-și vîndă animalul la tîrg, însă cumpărătorului i se pare cam scumpă și încearcă să negocieze, iar dacă tinerii încă nu se pricep la aceasta în ajutor îi vine bunica, o băbuță puțin surdă care îi face o adevărată reclamă „capra asta ni-o hrănit toatî viața. Mai puțin de o mie nu ți-o dau”. Animalul care pînă acum dansa și sărea cade la pămînt. „Capra noastră a murit! Vai, vai, vai căpria mea tu lapte nu ni-oi da”, începe a boci baba. Doctorița îi măsoară tensiunea, îi ascultă inima și încurajează publicul, iar o țigancă îmbrăcată în haine multicolore începe să facă vrăji. Ca prin minune căprița învie „capra noastră a înviat și e bună de jucat”.

Publicul a primit cu aplauze capra, calul, ursul, boul. „Haiducii” din Durlești, „Florile Dalbe”, „Ilincuța”, „Strugurașul”, „Mugurații”, „Hecenii”, „Folclor” au urat cu biciul, au colindat, au adus toiagul împodobit cu colaci și panglici, au semănat, au cîntat sorcova veselă și au pus în scenă mici piese teatrale ce vorbesc despre tradițiile pămîntului moldovenesc. Festivalul Republican „Gerar” a reușit să aducă în inima și sufletul vizitatorilor datinile și obiceiurile de iarnă. „Am prezentat tradiția să dăm și să cerem”, conclude prezentatoarea evenimentului.

Sursa foto: vatrafest.com