O alee liniștită, case cu turnulețe și țigănci focoase îmbrăcate cu haine de sărbătoare împreună cu puradeii lor. Aşa arată cartierul Eternitatea de la marginea orașului Hîrlau, orășel de lîngă județul Iași. În spatele caselor somptuoase și spoite cu aur, se află locuri încă însîngerate și cîini ce caută rămășițe de organe ale porcului abia sacrificat. În fața micilor castele stau parcate mașinile de lux și țiganii îmbrăcați cu costume de firmă. Pentru ei este o sărbătoare continuă din Ajun și pînă după Bobotează, este un adevărat belșug pe mesele lor de Crăciun. Meniuri ce se potrivesc perfect cu mobila din lemn masiv, cu cristalele Zvarowsky, podeaua din marmură și pereții îmbracați cu tablouri cu rame din aur.

Dimineața, în prima zi de Crăciun, sînt primii la biserică, lucru care le aduce norocul, spune Lucian Stănescu, cel mai bătrîn din familia lor mare. După slujba la care stau pînă la sfîrșit, încep petrecerea cu bucate tradiționale, mîncarea fiind cel mai important lucru în casa lor de sărbători. Mai ales în familia lui Dragoș Stănescu, cel mai bogat din cartierul Eternitatea. Cu patru copii și 18 nepoți, a sacrificat patru porci în ziua de Ignat. Cele 22 de camere ale casei, cîte una pentru fiecare fiu si nepot, dar totuși fără curent sau căldură, sînt arhipline. An de an aceștia, gătiți în haine de sărbătoare, primesc colindători veniți cu capra și ursul. Familia Stănescu este de părere că urările cetelor de colindători chiar se adeveresc pe parcusul anului ce urmează, lucru care le aduce belșug și noroc.

„La noi, atunci cînd este Sărbătoare, stăm toți la aceeași masă. O masă bogată, cu de toate, gătite de pirandele noastre. Porcul este la putere. Toate bunătățile se prepară din carne de porc. Noi stam pînă după revelion. Nu facem nimic altceva decît să petrecem”, ne împărtășește gazda. Aici, tradițiile au rămas încă vii. Țiganii taie toba de Crăciun, pe care ei o numesc „goi și rînză”, pomana porcului cu usturoi, țuică și vin, se spală pe faţă cu sînge de la porc pentru un an plin de sănătate, apoi petrec cu toți.

De revelion fiecare urător este pus la masă iar la plecare primesc colaci îmbrăcați cu bani. Ei nu acceptă ca cineva să plece nemulțumit de la casele lor în seara Anului Nou, pentru că asta le va aduce ghinion. Cele trei zile sfinte pentru ei înseamna avuție. Copiii nici măcar nu știu ce sărbătoresc, mulți dintre ei cred că îl sărbătoresc pe Moș Crăciun, iar pirandele cu greu răspund, „Nașterea Sfîntului Iisus Hristos”. Dar toți sînt fericiți, parcă mai fericiți ca cei din oraș.

Tradiții adaptate

Chiar dacă țin cu sfințenie la tradițiile lor, recunosc că s-au mai adaptat și ei noii generații. Bradul, care la ei înainte era obligatoriu unul natural, acum este artificial sau construit doar din ghirlande aurii. Brazi cît mai înalți și sclipitori, fiind simbol al bogăției, îți fură privirea. Cadourile și-au schimbat însemnătatea si ele. Acum cei mici găsesc sub brad tablete de ultimă generație, chei de la mașină sau casă și chiar sume de bani. „La noi Moș Crăciun trebuie sa fie darnic. Copiii noștri nu se mai bucură de simple dulciuri sau jucării în momentul în care văd că alții primesc ceva mai valoros”, spune Belmondo Stănescu.

Chiar dacă cei de aici spun că zona lor este uitată de autoritățile locale, „În astfel de zile noi uităm de toate grijile de zi ci zi. Nu lăsăm nimic să ne întristeze şi sărbătorim în primul rînd cu sufletul”, spune Dragoş Stănescu.