(ORASUL – 14.00)TRADITII – SUPERSTITII – PASTE/Traditiile si superstitiile din Saptamana Mare
(CUZANET, Iasi, 12 aprilie) – In Saptamana Mare, multe persoane tin post, se impartasesc la biserica, fac curatenia de primavara si pregatesc bucatele pe care o sa le puna pe masa in ziua de Paste. Cu toate ca multi credinciosi nici nu mai tin minte semnificatiile obiceiurilor, le pastreaza cu sfintenie. Agentia CuzaNet rememoreaza cele mai importante traditii, superstitii, dar si semnificatiile lor.
Se scot martisoarele

Ciclul sarbatorilor pascale incepe odata cu Floriile, zi in care se schimba multe lucruri in atitudinea si comportamentul oamenilor. In ziua de Florii, se scot martisoarele primite de 1 martie si se leaga de un pom inflorit, in speranta gasirii unui partener de viata. Ramurile de salcam care se primesc dimineata de la Biserica sunt puse la tocul usii, deoarece se spune ca au rol fertilizator.

Haine de doliu

In saptamina mare, pentru a fi iertati de pacatele pe care le fac in timpul anului, multi credinciosi ortodocsi poarta toata saptamana haine de doliu iar casa si-o imbraca in culori inchise. Din acest motiv, pe langa denumirea de Saptamana Mare sau a Patimilor, a aparut si cea de Saptamana Neagra. In ziua de Inviere, isi schimba hainele in unele albe, de preferat noi.

In Joia Mare nu se doarme

Poporul roman are cateva traditii de pret pentru Joia Mare. In primul rand, in Joia Mare oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Seara, credinciosii se duc la denie, imbracati in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru. Batranii spun ca nu este bine sa dormi la pranz in Joia Mare, pentru ca cei care dorm in acea zi, devin tot anul lenesi. Femeile nu dorm de frica oimaritei, o vrajitoare hidoasa si rea, care pedepseste aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. "Joimarita a fost la origini o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare, dar, treptat, a devenit un personaj justitiar ce lupta impotriva lenei", a explicat Cristina Gavriluta, lector universitar doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi.

Se intorc mortii

Tot joi este si ziua de pomenire a stramosilor. Credinta este ca mortii se intorc in casele in care au locuit iar oamenii aprind focuri mari, pentru a incalzi spiritul mortilor. Se coc colacii si se vopsesc ouale, iar in curti se aseaza scaune pe care sa se odihneasca sufletele stramosilor. Joia Mare este o sarbatoare a mortilor, asociata insa cu anumite interdictii. De exemplu, oamenii de la tara nu mai au voie sa faca muncile campului.

Curatenia de primavara

Barbatii nu mai au voie sa munceasca la camp pentru ca trebuie sa revina in gospodarie sa isi ajute nevestele la treburile casnice. In aceasta zi se face curatenie generala in casa si in curte: se matura curtile, se repara gardurile, se curata gunoiul din suri, se lipesc si se varuiesc peretii, se spala perdelele si mobilierul, se sterg geamurile, se aerisesc toate hainele, asternuturile si covoarele.

Descantece de dragoste

In Vinerea Mare, inainte de rasaritul soarelui, fetele care nu sunt maritate scot din pamant o planta numita omag, folosita in cosmetica si in medicina populara. O folosesc pentru a face vraji care sa le aduca un iubit, sau fac descantece ca sa-si convinga iubitii sa le ia de neveste. In aceasta zi se tine post negru, nu se coase si nu se spala rufe. Se fac bai purificatoare in vederea intampinarii Sambetei Invierii deoarece se crede ca persoanele care se cufunda de trei ori in apa rece vor fi sanatoase tot anul. Se mai spune ca daca ploua in Vinerea Mare, anul va fi bogat, cu recolte mari, iar daca nu ploua, anul va fi secetos, neroditor. Este o zi de profunda tristete, intrucat este ziua rastignirii Mantuitorului, a mortii si a ingroparii Lui. Din acest motiv, in aceasta zi nu se savarseste Liturghie, iar mortii nu se ingroapa, decat cu batai de toaca. Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile si ghinioanele, il va face sa fie sanatos, frumos, si sa-i mearga bine tot restul anului. Se spune si ca postul negru este bun pentru sanatate, in special pentru cei care au boli de piele si dereglari ale glandei tiroide. Deoarece nu fac asta in timpul anului, multi tineri profita de aceasta zi ca sa mearga sa se spovedeasca.

"Pastele este fudul"
In Sambata Invierii, femeile pregatesc cea mai mare parte din bucatele pe care le vor pune pe masa de Paste. De Invierea Domnului nu se fac foarte multe feluri de mancare ca la Craciun, de unde si proverbul "Craciunul este satul, iar Pastele este fudul". De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul, friptura si borsul de miel.

Simbolul oului

Ouale servite de Paste apara de ghinioane, iar coaja oualor, ingropata in pamant, sau aruncata in apa, apara vitele de deochi. O alta superstitie spune ca pastrarea cojilor este un lucru benefic pentru fete deoarece le aduce frumusete si le grabeste casatoria. Gospodinele spala ouale, le clatesc, le lasa la uscat, apoi le fierb in vopsea. Pe langa vopseaua rosie se mai folosesc si cele mov, verzi, albastre si galbene, pentru ca vestesc bucuria primaverii si chiar se pun frunze, se leaga intr-un ciorap subtire si se fierb in acest mod, pentru a iesi cu model. "Ciocnirea oualor este un act violent, care semnifica rastignirea lui Iisus, iar sacrificarea mielor reprezinta o jertfa. Foarte multe obiceiuri traditionale se impletesc cu cele religioase", a spus Cristina Gavriluta. In unele zone ale tarii, in prima zi de Paste trebuie sa te speli pe ochi cu apa dintr-un vas in care este pus un ou rosu si un banut. Oul rosu semnifica virtute si sanatate, iar banutul inseamna putere si belsug. / Ana Oleinic