(ORASUL, 12.00) MARTISOR-PRIMAVARA-MESTESUGARI / Forfota mare pe Strada Lapusneanu. Este ultima zi a Targului  Martisorului, aflat la a cincea editie. In rolul principal, martisorul. Din lemn, lut, snur sau turta dulce , martisorul este o adevarata afaceri, uneori e  transformat intr-un kitch- sau dimpotriva se pastrareaza traditia mostenite de la strabuni. 
 ( CUZANET, Iasi , 1 martie) Vice-presedintele  Asociatiei  Mesterilor Populari din Moldova si presedintele Asociatiei Art Mestesugurile Prutului, Silvia Cosmanca (foto)  este unul dintre organizatorii Festivalul Martisorului. Imbracata in costum popular, Silvia Cosmanca are propriul stand cu martisoare, confectionate chiar de ea. Spera ca traditia „martisorului” sa nu se deterioreze: “Speram ca Martisorul sa nu se transforme in kitch. La noi se pastreaza martisorul traditional, pentru ca la origini, legenda martisorului spune ca snurul este impletit sau innodat, care are niste proprietati magice si care se agata copiilor la incheietura mainii sau la picior pentru a-i feri de energiile negative care apar odata cu primavara, in martie cand renaste natura si cu bune dar  si cu rele. “
Silvia Cosminca isi aminteste ca „la inceput snurul era impletit in culorile alb si negru, care  reprezenta ingemanarea dintre noapte si zi, dintre iarna care dispare si primavara care apare, dintre bine si rau. Era si o alta semnificatie: negrul reprezenta pamantul cu toate roadele sale, iar albul insemna viata, aerul.”
Femeie se incrunta brusc cand se gandeste ca martisorul a deveni pentru unii ceea ce chiar ea a numit  “o tinichea”, dar cu orientare antreprenoriala:  “Din dorinta de a castiga, unii dintre comercianti agata o tinichea de tabla pe un snur de martisor. Nici macar nu stiu ce inseamna martisorul. Martisorul este un talisman, care  trebuie purtat cu drag si  care sa aduca noroc celui care il poarta.” 
 

“Lumea a cam pierdut notiunea martisorului si noi, comerciantii trebuie sa reinviem aceasta traditie”

Sonica Paladie, din judetul Botosani recunoaste ca oamenii au pierdut traditia martisorului: “Martisorul este o traditie. Noi, cand eram  copii faceam martisoare manual din tot felul de ate, de matase, de bumbac si le puneam colegilor de clasa, iar noi la randul nostru primeam de 8 martie.Numai aducand martisorul la vedere,  putem sa-i bucuram pe ceilalti din jur si sa-i facem sa inteleaga ca traditia martisorului inca mai exista.. Lumea a cam pierdut notiunea martisorului si noi, comerciantii trebuie sa reinviem aceasta traditie” .  Sonica Paladie isi arata madra marfa expusa si explica totodata taina martisoarelor: “Noi avem martisoare confectionate din lemn, din diverse esente: din nuc, tei, cires si ulm . Aceste martisoare au anumite simboluri din arta populara: simbolul dragostei- de Dragobete, simbolul Sperantei care este cocosul, simbolul Soarelui sau a Pasarii Maestre, care simbolizeaza binele si nu in cele din urma simbolul dragostei materne.” Recunoaste insa ca Martisorul poate fi considerat o  adevarata afacere. “Atata timp cat lucrarile noastre sunt cautate, de ce martisorul nu poate deveni o afacere? Lucrez in arta populara de 8 ani . Sotul meu a preluat mestesugul de la unchiul lui, Nicolae Morocea, iar eu prin casatorie am preluat aceasta traditie pe care o urmez cu placere.”  A explicat Sonica paladie.  Incearca sa-si incalzeasca mainile , infasurandu-le intr-un fular, insa permanent cauta cu privirea clientii care se apropie de taraba. Isi aminteste ca anul trecut a obtinut un profit destul de bun, mai ales ca vremea i-a suras: “Anul trecut am avut vanzare foarte buna, a fost si vreme frumoasa: peste  10 milioane lei vechi. Speram sa iasa soarele si sa scoata lumea afara, la martisoare. Daca vanzarea nu va merge prea bine,nu este nimic. Le pastram pentru anul viitor.”

“Speram ca martisorul sa devina o traditie, desi daca privim pe strazile orasului ne dam seama ca nu este chiar asa”

Tatiana Dobos e din Republica Moldova. De data aceasta martisoarele au cunoscut o alta forma, si anume cea a lutului. “Noi  oferim clientilor martisoare din lut, glazurate, colorate in diferite nuante. Nu sunt doua care sa semene unul cu altul. Realizarea unui astfel de martisor dureaza cam jumatate de ora”, a povestit tatiana Dobos care a adaugat: “Speram ca martisorul sa devina o traditie, desi daca privim pe strazile orasului ne dam seama ca nu este chiar asa. Incercam nu cadem in  intentatia comercialului si sa pastram latura traditionala, pe motive populare: potcoava, trifoiul, dragostea”.
Georghian Elena se recomanda simpu: mestesugar din Suceava. Martisorul, simbolul sosirii primaverii este considerat in Bucovina leac impotriva deochiului: “Oferim clientilor in primul rand ate de martisor si podoabe din margele traditionale din Bucovina in culorile martisorului. Se spune ca ata martisorului se pune si pentru deochi la copii sau la animale, depinde de fiecare unde locuieste si de ce are nevoie. Martisorul anunta venirea primaverii.”
Ca un adevarat comerciant, doamna Elena stie sa negocieze: “Martisoarele mele pornesc de la 2 lei, cel mai ieftin, dar sunt si la 2 lei jumatate, la trei lei, insa eu cred ca ar  merge foarte bine si cu 5 lei bucata. Anul trecut am avut la dispozitie 12 zile de expozitie si am avut un profit de aproximativ 10 milioane de lei vechi”.

Baba Dochia din foi si matase de porumb sau martisorul din turta dulce?

 Ana Branzu e din Tomesti. Clientii vin la taraba ca  „ursul la miere”. Motivul? Baba Dochia si pastorii de oi insufletiti in statuete confectionate doar din foite si matase de porumb, frumos si minutios pictate. “Potrivit legendei Baba Dochia purta prima oara martisorul, a pus un ban , a legat cu doua fire de lana si l-a purtat la gat. Eu am facut aceste amulete care reprezinta Baba Dochia si Dragobetele. Aceste statuete sunt confectionate din pasune, foi si matase de porumb, pe care le degresez si apoi incep sa lucrez cu ele. “, a explicat Ana Branzu. Cei mai pofticiosi, obositi de plimbarea pe Lapusneanu pot poposi la taraba cu turta dulce: frunze de trifoi, casute din povesti, inimioare, personaje din desenele animate. Proprietarul se numeste Onu Andrei si este din Arges. Turta dulce este o adevarata traditie in familia Onu, o traditie care dureaza de peste 80 de ani. “La noi in familie este o traditie de a face turta dulce. A inceput strabunica mea aceasta traditie acum 80 de ani, apoi bunicii mei, parintii si apoi eu. Turta era adusa de la turci de pe vremea lui Stefan cel Mare. Am incercat sa pastram  acelasi gust si sa actualizam formele: inimioare, casute ca in povestea lui Hansel si Gretel, personaje din desene animate, caluti, ciupercute, potcoave.”, a dezvaluit Andrei Onu. Preturile sunt pentru toate buzunarele iubitorilor de turta dulce: de la 2 lei la 20 de lei. /Anca Gabriela Cornea  /Foto”Anca Gabriela Cornea