(ORASUL, 14. 00)PASTE-OUA INCONDEIATE/ In Bucovina, incondeierea oulelor este un mestesug care se transmite din generatie in generatie.
(CUZANET, IASI, 15 aprilie) O viata intreaga imbracata in multa culoare si creionata in desene. Cateva modele simple, schitate la inceput , cu pasiune si talent, pe coaja unui ou alb s-au transformat pe parcursul anilor in adevarate exponate incununate cu lauri, care strabat Europa de la un capat la altul. De 20 de ani, Lucia Condrea duce mai departe traditia incondeierii oulelor desprinsa de pe plaiurile bucovinene in intreaga lume. Modele diferite, combinatii de culori inedite, forme si motive traditionale, broderii si desene dau viata si insemnatate oului alb.

Un material despre traditia bucovineana a incondeierii oulelor realizat de reporterii Cuzanet.
Vocatie de artist

In Bucovina, traditia incondeierii oulelor este veche de sute de ani. An de an, cu o saptamana inaintea de Pasti, gospodinele din acesta zona se inarmeaza cu multa rabadare si stau zi lumina cu “chirsita”(instrument de incondeiat oua-n.red) in mana punandu-si la incercare indemanarea si talentul. Pentru Lucia Condrea din Moldovita incondeierea oulelor nu mai este demult o pasiune, ci o meserie. De 20 de ani, zi de zi, doamna Lucia scrie istorie in Romania si in strainatate. Imbracata in costum national, cu catrinta si opinci, Lucia Condrea povesteste ca din copilarie a fost atrasa de lumea artistica: de muzica, dansul si costumul popular pe care il poarta si acum cu mandrie: ”De incondeiat oua m-am apucat mult mai tarziu. Mi-a placut foarte mult dansul si cantecul popular. Am facut parte din ansambluri folclorice din Moldovita, mi-am dorit sa urmez Conservatorul, dar nu a fost sa fie”. De 30 de ani lucreaza la Serviciul de control CFR si pe tot parcursul anului se ocupa cu incondeierea oulelor pe care le transforma in adevarate exoponate cu care participa la diferite competitii internationale. “Dintotdeauna am fost pasionata de desen si grafica. Nimeni in familia mea nu a incondeiat oua. Am inceput din curiozitate. Scriam pe oua diferite modele care imi treceau prin minte, pana cand intr-o zi o prietena pasionata de incondeiat, m-a remarcat si m-a sfatuit sa continui. De atunci, incepe povestea mea cu incondeiatul oulelor. In tot acest timp, Lucia Condrea a incondeiat peste 10.000 de oua in exemplar unicat : “Majoritatea celor care incondeiaza oua o fac din ratiuni comerciale si scot pe banda rulanta sute de oua cu aceleasi modele. Eu ma axez pe modele unicat-tradionale: broderii, tapiterii, impletituri si cusaturi care sunt spefice zonei noastre. In toata colectia mea de peste 1.000 de oua nu am doua modele la fel”, povesteste cu mandria doamna Lucia.

Arta Condrea

In curtea casei sale din Modovita, am pasit pe un taram plin de culoare si talent. Placerea cu care acesta „incondeietoare” vorbeste te transforma, fara sa realizezi, intr-un copil. Doua camere adapostesc cele o mie de oua incondeiate, asezate cu multa grija ca niste dame machiate. In cele doua camere, doamna Lucia a strans la un loc munca, talentul si stradania celor 20 de ani. O incapere racoroasa, in alb si negru, cu vitralii colorate strident, ticsita de jur-imprejur de oua, intr-o joaca permanenta de culori si forme iti face cunostiinta cu frumusetea traditiei hutule: “Sunt o pastratoare a acestor traditii a nemului hutul din care fac si eu parte. Lucrez numai tehnica batik-ului care este de origine ucrainiana si are la baza ceara. Acest procedeu este destul de greu de realizat si foarte putin sunt cei care folosesc ceara la incodeiat. Folosesc un instrument foarte vechi pe care il foloseau femeile in trecut numit chirsita.” Sutele de modele si culori din expozitie sunt realizate dupa sase tehnici de lucru diferite create de Lucia Condrea care de-a lungul anilor au capatat numele de “arta Condrea”.”In majoritatea lucrarilor mele lucrez in tehnica batik-ului, este o tehnica a culori dupa care mi-am asezat si exponatele. Pe parcursul anilor, am creat alte 5 tehnici de lucru : grafica alb-negru, ceara in relief cu culori, traditionala, antichitati si dantelarie”, a explicat Doamna Lucia..

Tehnica incondeierii

Lucia Condrea povesteste ca oul devine un obiect de arta dupa ce trece prin cateva etape pregatitoare. “Cele mai bune oua pentru incondeiat sunt cele de rata , strut si bibilica pentru ca au coaja tare si se preteaza diferitelor tehnici pe care le aplici, in schimb cele de gaina au coaja subtire si lipsita de finete,” precizeaza doamna Lucia. Dupa ce le degreseaza cu otet pentru ca vopseaua sa se prinda uniform de coaja, cu ajutorul unei seringi scoate continutul oului si introduce apa pentru a curata interiorul. ”Apoi se pun la uscat, pentru a nu avea strop de apa”,adauga femeia. Dupa acesta prima etapa, se trece la pregatirea vopselelor si se aplica ceara cu ajutorului unui instrument numit chisita sau condei- lemn subtire cu un ac tubular de metal in varf, prin care se scurge ceara topita: ”Dupa ce oulele s-au uscat , in functie de imaginatia fiecaruia si de talent scrii forme si treci oule prin diferite culori. Ceara este cea care separa culoriile. Oul se tine la o sursa de caldura, iar ceara se topeste si raman doar culorile peste care a fost pusa”.

80 de expozitii internationale

Prima participare la o competitie a fost in 1997, la Bucuresti, Atunci Lucia Condrea a concurat alaturi de mesteri din 9 tari . La momentul respectiv, tehnica batik-ului a fost incununata de succes ocupand locul intai. “La acel concurs am participat cu mai multe tehnici de lucru:grafica, alb-negru si cele cu ceara care au fost foarte apreciate de juriu. Participarea la competitia de la Bucuresti a insemnat o rampa de lansare pentru expozitiile internationale care au urmat. :”Acolo am vazut ca oamenii din strainatate sunt interesati de ceea ce fac eu. Am primit atunci o propunere de a participa la o competitie din afara si de atunci an de an particip la competitii internationale”, spune cu mandria doamna Lucia. In cei 20 de ani de cand practica acesta indeltnicire, Lucia Condrea a obtinut zeci de nominalizari la competitii internationale si a castigat premii in Italia, Franta, Germania si Belgia. “Competitia in afara este foarte apriga. Sunt exponate foarte bune, realizate cu multa minutiozitate si talent. De aceea , intotdeauna cand participa la o competitie de un asa nivel trebuie sa ma gandesc daca pot ma ridic la performantele lor. In aceste competitii, am facut schimb cu altii mesterii, iar la etaj am o “colectie internationala de oua incondeiata”, precizeaza Lucia Condrea.

Motive traditionale bucoviniene

In majoritatea creatiilor sale, Lucia Condrea foloseste motive tradionale specifice plaiului bucovinean. Cele mai utilizate motive religioase sunt: crucea pascala, braul maicii Domnului, cei 40 de mucenici, drumul crucii, nasterea Domnului, iar printre cele zoomorfe sunt cerbul, simbol al bogatiei, caprioara care reprezinta fidelitatea si caine semnificand loialiatatea. Incondeierea oualor a devenit o arta si in alte regiuni in afara de Bucovina, desi nici una nu atinge performanta celei din nordul Moldovei. In Muntenia si Oltenia, artistii populari utilizeaza motive ornamentale naturaliste, dar cu mai putine culori, iar in Tara Barsei ornamentele sunt minutios lucrate, dar cu mai putina creativitate.

Povestea oulelor rosii

Conform religiei ortodoxe, oulele de Pasti trebuie sa aiba culoarea rosie. Culoarea rosie reprezinta pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar si sangele lui Iisus care s-a scurs peste oulele aduse de Fecioarea Maria, Fiului rastignit pe cruce. Ciocnitul oualor rosii in zilele de Pasti simuleaza sacrificiul lui Iisus, fiind insotit de formulele „Hristos a inviat!” si Adevarat a inviat!”. Traditia populara spune ca oul rosu de Pasti ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare. Oamenii din zonele rurale au obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu apa noua sau apa neinceputa in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualelor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun./Alina Iosub