(ORASUL, 8.00) SARBATOARE- SFANTUL GHEORGHE/ Romanii isi serbeaza, astazi, ziua onomastica.
  (CUZANET, Iasi, 23 aprilie) In fiecare an, in ziua de 23 aprilie, crestinii ortodocsi, dar si cei catolici, il sarbatoresc pe Sfantul Gheorghe. In traditia populara romaneasca, Sfantul Gheorghe este unul dintre cei mai cunoscuti sfinti, numeroase biserici din tara purtand acest hram. Sfantul Gheorghe este de asemenea si ocrotitorul Armatei Romane.

Mai este, in acelasi timp si patronul mai multor tari, precum Anglia, Georgia, dar si Moscova. In Lituania, Sfintul Gheorghe este venerat ca protector al animalelor, iar in unele regiuni ale Spaniei se organizeaza mese bogate si se ofera daruri.
Biserica Ortodoxa Romana (BOR) il praznuieste, astazi, pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, considerat patronul spiritual si protectorul armatei. Sfantul s-a nascut in Capadocia, catre sfarsitul secolului al IV-lea. Ramas fara tata de la o varsta frageda, se muta impreuna cu mama sa in Palestina, unde parintii sai aveau o mostenire. In timpul imparatului roman Diocletian (284-305-n.r.), s-a inrolat in armata romana, unde a devenit in scurta vreme renumit pentru forta, priceperea si vitejia lui in lupta, incat a fost ridicat la rang de ofiter in garda imperiala. In 303, Diocletian a emis un edict de persecutie a crestinilor, care a declansat un imens val de arestari, torturi, crime, toate sub lozinca imperiala „numele crestinilor sa fie sters”. Aflat in preajma imparatului, Sfantul Gheorghe isi marturiseste de bunavoie credinta in Hristos. Uimit de curajul soldatului sau, Diocletian l-a trimis la inchisoare, unde a fost supus la torturi groaznice, chinuit cu lespezi de piatra pe piept, batut cu vine de bou, aruncat in groapa cu var, toate acestea pentru a se lepada de Hristos. Sfantul Gheorghe dovedeste insa o credinta puternica, in toiul chinurilor marturisindu-si dragostea fata de Dumnezeu, incat multi dintre cei ce-l priveau credeau ca numai o putere supranaturala il tine in viata. In cele din urma, nereusind sa-l faca sa renunte la credinta, Diocletian il condamna la moarte prin decapitare, sentinta fiind executata in 23 aprilie 303. Sfantul Gheorghe este unul dintre cei mai indragiti sfinti ai Bisericii, atat in Rasarit, cat si in Apus, fiind un simbol al barbatiei si jertfei pentru Hristos. In icoane este infatisat calare, purtand o sulita si ucigand un balaur, expresie a unei legende raspandite despre una din ispravile sale dinainte de martiriu.

In calendarul popular, sarbatoarea Sfantului Gheorghe reprezinta inceputul verii pastorale, al carui sfarsit il va marca ziua Sfantului Dumitru. De fapt, Sfantul Gheorghe (Sanghiorz) si Sfantul Dumitru (Samedru) sunt imaginati a purta la gat chei cu care incuie si descuie cele doua anotimpuri corespunzatoare sederii oilor la munte sau in sat. De Sfantul Gheorghe se stropeau fetele cu apa. Acel rit al stropirii, pe care multi il cunosc ca fiind legat de Sarbatorile Pastelui, se petrecea initial in ziua de Sfantul Gheorghe, ca ritual de reinnoire temporala si spatiala. Stropitul originar nu folosea parfumuri, ci apa de fantana. Feciorii umblau prin sat cu zarva mare si cand prindeau vreo fata, aruncau cate o galeata de apa rece pe ea. Aici apa capata o dubla semnificatie, aceea de substanta purificatoare si aceea de element fecundator. Prenumele Gheorghe provine din limba greaca si are intelesul de „lucrator al pamantului”, este printre cele mai raspandite nume (geo=pamant, ergon=munca)./Sursa:Buna Ziua Iasi/Alina Iosub