Sîmbătă, 18 mai, de la ora 11:30, în sala „Henri Coandă” a Palatului Culturii din Iași, a avut loc lansarea celor patru volume din seria „Marin Tarangul” – Icoana. Experiență și realitate, Canonul teoretic. Narațiunea teoretică, Scrisori filosofice. Arta teoretică și Filosofia picturii. Cartea privirii. Publicată în premieră la Editura Junimea, această serie de autor este coordonată de profesorul Ioan Alexandru Tofan, de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza din Iași” (UAIC). 

Lansarea volumelor a fost marcată de prezența invitatului Andrei Pleșu, care a făcut posibil accesul la arhivele lui Marin Tarangul, aflate, în prezent, la București. Evenimentul a fost moderat de prof. univ. dr. Simona Modreanu, directorul Editurii Junimea și prof. univ. dr. Ioan Alexandru Tofan.

În deschiderea evenimentului, Simona Modreanu a descris autorul cărților ca fiind „un cugetător absolut spectaculos din cultura română”, un personaj remarcabil al exilului românesc, care, pe cît de valoros este, pe atît este de necunoscut. „Structură și gînd care se vede pe sine și care se articulează în cuvînt pînă la limită, pînă la margine – cuvîntul „margine” care definește întreaga operă a lui Marin Tarangul…O gîndire care își explorează propriile limite, care vine spre înfățișarea lucrurilor pe marginile acestora și care își încorporează în aceeași măsură sfîrșitul, pentru că o limită implică, în mod obligatoriu, un sfîrșit”, a subliniat Simona Modreanu. 

La fel cum a fost menționată în introducere, apariția acestor volume reprezintă „începutul aducerii la cunoștință a publicului larg a unei opere de excepție”, întrucît vor fi publicate în total 16 volume.  

Cuvântul i s-a acordat, apoi, invitatului Andrei Pleșu, care a menționat faptul că apariția la Iași a operei lui Marin Tarangul nu este una nesemnificativă, pentru că ne situăm aproape de Bucovina, acolo unde se afla străbunicul acestuia, implicit, bunicul, care a fost guvernatorul Bucovinei. Andrei Pleșu a vorbit și despre legătura pe care a avut-o cu Marin Tarangul și influența acestuia asupra lui. „A ținut să introducă în comportamentul, în gîndirea și în alcătuirea mea o dimensiune ludică, adică să mă învețe să mă și bucur, să mă și expun și să cunosc lumea dincolo de biblioteci și de carte”, deși el avea „o bibliotecă formidabilă, pe care a îmbogățit-o la Paris”. Tot Marin Tarangul, a adăugat Pleșu, este cel care i-a dat să citească lucrări esențiale. 

La moartea autorului, în anul 2010, Andrei Pleșu a trimis o scrisoare cu gîndul să i se transfere lui arhiva autorului: „Mi-am dat seama că biblioteca, documentele și corespondența sînt ceva care nu trebuie să se piardă”.

Așa cum a menționat invitatul, Marin Tarangul nu este un autor ușor de citit, pentru că textele lui nu erau menite expunerii în fața publicului. Autorul „nu livra gata făcuturi, ci livra căi”.

Inițiativa apariției acestei ediții îi aparține, în egală măsură, și profesorului Ioan Alexandru Tofan. Plecînd de la cele menționate de Andrei Pleșu despre viața lui Marin Tarangul, el a amintit de formula discurs acrotatic (acros – punct extrem, apogeu), care este definită mai bine de autor în cartea Icoana. Experiență și realitate. Marin Tarangul susținea că în momentul în care gîndim ceva, trebuie sa gîndim pînă la capăt și nu parțial, iar atunci cînd simțim ceva, simțămîntul să ducă pînă la final. La fel, „viața să fie trăită pînă în ultimele sale date”, iar punctul prin care aceasta ar trebui să tindă, să fie necunoscutul. 

Lansarea-eveniment a fost încheiată de Simona Modreanu care a creionat imaginea absentă a unui personaj care a încercat să cuprindă necunoscutul și care pare că a reușit, fapt evidențiat prin epitaful pe care singur și l-a scris: „Aici zac resturile lui Marin, un om care a vrut să afle ce este viața și a aflat”. 

Marin Tarangul (1938-2010) a fost scriitor, filosof, teolog și critic de artă. A studiat teologia la Sibiu și București. A fost deținut politic, reușind să părăsească țara în 1979, ulterior, stabilindu-se în Franța.