La Casa cu Absidă „Laurențiu Ulici” din Iași, a avut loc miercuri, 14 decembrie, lansarea volumului Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989, publicat la Editura Polirom și coordonat de Andrei Ursu și Ronaldo O. Thomasson. La eveniment au participat Ovidiu Șimonca, directorul revistei „Timpul”, scriitorul Cassian Maria Spiridon, unul din liderii mișcării anticomuniste de la Iași, autoarea Andreea-Iuliana Bădilă și Andrei Ursu, coordonatorul volumului.

În deschidere, Cassian Maria Spiridon, moderatorul evenimentului și președintele Asociației „14 decembrie 1989” Iași, a povestit evenimentele din 14 decembrie 1989 apreciind că „cele două cărți (Trăgător și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 și Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989 – n.r) ale domnului Ursu, subliniază faptul că Iașul, pe 14 decembrie, a fost scînteia care a determinat declanșarea Revoluției”. Discuția a continuat cu menționările autorului Andrei Ursu despre capitolul dedicat Iașului, în care se vorbește despre represiunile la care au fost supuși revoluționarii, despre manifestările revoluționare de la Iași și Timișoara, și lupta Rezistenței Securității după 22 decembrie.

Seria de discursuri a continuat cu cel Andreei-Iuliana Bădilă, care a subliniat că elaborarea volumului a fost o provocare pentru echipa de istorici: „Principala sursă istorică a cercetărilor noastre a fost una inedită și anume Dosarul Revoluției, în care am identificat probe indubitabile asupra apartenenței trăgătorilor de după 22 decembrie. Prin filtrul unui număr semnificativ de volume de documente pe care le-am studiat, susținute cu mărturii orale, am arătat că teroriștii care au ucis eroii martiri și au rănit sute de revoluționari și cadre militare au fost luptători ai unei rețele a Securității, special antrenați în timp, pentru a-l apăra pe Nicolae Ceaușescu în fața oricărui pericol. Scopul luptei lor, pe care o numeau de «rezistență», era să-l readucă pe dictator în funcție”. Aceasta a mai precizat că tema volumului este una delicată, puțin studiată în istoriografie, dar despre care societatea românească este interesată să cunoască adevărul de mai bine de trei decenii.

Florin Cîntic, istoric și director al Arhivelor Naționale, filiala Iași, a apreciat că  proiectul coordonat de Andrei Ursu și  Ronaldo O. Thomasson reprezintă „un efort de a spulbera povestea mincinoasă și manipulatoare despre Revoluția Română”. Acesta a amintit faptul că volumul arată „complicitatea Parchetului militar cu criminalii Securității” și că cercetarea s-a bazat pe o copie completă a Dosarului Revoluției, care înseamnă 3.300 de volume, oferite uneia dintre victime.

Jurnalistul Ovidiu Șimonca a adăugat că aceste lansări de carte reprezintă „semnale de alarmă”, referindu-se la demiterea ilegală a lui Andrei Ursu din funcția de director științific al Direcției de Cercetare din cadrul Institutului Revoluției Române din decembrie 1989. Acesta a mai amintit și de solidaritatea echipei de cercetare, care și-a dat demisia aflarea veștii demiterii lui Andrei Ursu.

În încheiere, Andrei Ursu a anunțat că în urma cercetărilor făcute au descoperit o listă cu numele a 1.425 de teroriști.

Volumul se află la a opta lansare, prima avînd loc la Academia Română și reprezintă numărul inaugural al noii serii a Caietelor Revoluției. Majoritatea studiilor din volum au urmărit aspecte ale luptei de rezistență din diverse teatre de acțiune – din București, Tîrgoviște, Brăila și Craiova. Aprofundarea cercetărilor au evidențiat și faptul că au fost omise probe esențiale din dosare – de la excluderea unor mărturii, expertize medico-legale și pînă la descrieri ale trăgătorilor, respectiv ale teroriștilor.