Vineri, 15 decembrie, la ora 10.00, a avut loc ceremonia de redeschidere a Ansamblul muzeal „Ion Creangă” din cadrul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR) Iași, după un proces de restaurare și reabilitare, care a inclus Bojdeuca lui Creangă, muzeul din clădirea anexă, amfiteatrul și spațiile de acces pietonal. Restaurarea bojdeucii a fost, timp de cîteva săptămîni, un subiect controversat pe agenda publică, fiind contestată din cauza aspectului căpătat după finalizarea lucrărilor.

Invitații la ceremonie au fost întâmpinați cu pîine și sare. Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a rostit o scurtă rugăciune, apoi a susţinut un scurt discurs, în care a vorbit despre Ion Creangă, ca scriitor, dascăl și diacon. Totodată, IPS Teofan a adus în discuție și controversele legate de Bojdeucă spunînd că: „O minune adevărată naşte întotdeauna discuţii. Sînt normale într-o societate normală şi e bine că sînt, pentru că spunea un înţelept că decît să nu se vorbească de mine, uneori prefer să se vorbească de mine chiar şi de rău”.

„Am speranța că astăzi îi putem face dreptate acestui simbol al Iașului cultural, descoperindu-l așa cum este – o pledoarie pentru conservarea autenticității. Nu veți găsi în Bojdeucă nici geamuri termopan, nici gresie, faianță, parchet sau alte materiale care să fi alterat structura sau aspectul Bojdeucii. Proiectul a fost realizat în conformitate cu ceea ce s-a avizat în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, așa cum au constatat și instituțiile avizatoare”, a declarat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

Lucian Dan Teodorovici, directorul MNLR Iași, a vorbit despre trecutul Bojdeucii, de la intrarea sa în circuitul muzeal, în 15 aprilie 1918, ca prim muzeu literar din România, pînă în ziua de azi. În peste un secol de existență, Bojdeuca lui Ion Creangă a trecut prin mai multe restaurări și renovări. Prima acțiune a debutat în anul 1915 și s-a încheiat în 1918, cînd a fost inaugurată ca muzeu. În anul 1936 a avut loc o nouă restaurare și s-a construit o clădire în curtea Bojdeucii, necesară îngrijitorului care locuia în muzeu. În urma cutremurului din 10 noiembrie 1940, Bojdeuca a avut mult de suferit.

Printre participanţii la manifestările redeschiderii Bojdeucii din Ţicău a fost şi academicianul Viorel Barbu, preşedintele Academiei Române, Filiala Iași, care și-a amintit de prima sa vizită care a fost în urmă cu 60 de ani.

În cadrul acestui eveniment au avut loc și manifestări culturale diverse. Pe scena din amfiteatrul Bojdeucii au evoluat: Ansamblul folcloric „Baștina” din Fălești, Republica Moldova, Ansamblul folcloric „Flori de sînziene” din Scînteia, județul Iași, artiștii Maria Iosep și Paul Sobolevschi într-un dialog al generațiilor și grupul de colindători de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi. Pe parcursul dimineții de vineri, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași a lansat  vizitatorilor provocarea unui concurs dedicat lui Creangă, cu întrebări legate de viața și opera acestuia.

Restaurarea Bojdeucii din Țicău face parte din proiectul „Călător pe Meridiane Culturale”, implementat de Consiliul Județean Iași, alături de Consiliul Raional Fălești și Primăria Orașului Fălești, în calitate de parteneri. Valoarea totală pentru reabilitarea Ansamblului Muzeal „Ion Creangă” a fost de 3 milioane de lei, sumă care a inclus refacerea amfiteatrului și a circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat, lucrări de stabilizare a versantului și de punere în siguranță a Bojdeucii.

Bojdeuca „Ion Creangă” păstrează o parte din obiectele scriitorului, precum călimara de scris cu ștergătorul de penițe, sfeșnice, o cutie de epocă cu însemnul apartenenței pe ea, vase, tablouri, o icoană adusă din casa bunicului său, David Creangă, de la Pipirig, cărți și manuale de școală ale autorului, fotografii și altele, anual trecîndu-i pragul peste 50.000 de vizitatori.

În Complexul cultural-muzeal „Ion Creangă”, organizat în clădirea anexă și inaugurat la 11 iunie 1989, se află biblioteca, fondul documentar și o sală pentru expoziții temporare. În fața noii clădiri a fost construit un amfiteatru în aer liber, destinat spectacolelor pentru copii.