Luni, 29 aprilie, de la ora 19:00, în librăria Cărturești Palas din Iași, a avut loc lansarea volumului Discursuri filosofice, de Michel Foucault, în traducerea lui Ciprian Mihali, cadru didactic la Universitatea „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca. Evenimentul a prilejuit o dezbatere intitulată „Ce este filosofia și care este rolul ei astăzi?”, la care au participat prof. univ. dr. George Bondor, lect. univ. dr. Camelia Grădinaru și conf. univ. dr. Cristian Moisuc, de la Facultatea de Filosofie și Științe social-politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și prof. univ. dr. Cristian Nae, de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.

Discuția s-a concretizat sub forma unor comentarii din partea fiecărui invitat asupra cărților profesorului Mihali, cu vaste referințe la adevărate repere filosofice, precum Jacques Derrida, Jean-Luc Nancy, Jean-Francois Lyotard, și, mai ales, trimiteri la concepte dezvoltate de Michel Foucault. Invitații au folosit ca bază a discursurilor și cele mai recente cărți scrise de Ciprian Mihali – Om precar, om suveran și Dicționar ilustrat de educație socială.

Lect. univ. dr. Camelia Grădinaru a descris volumul Om precar, om suveran ca fiind „o carte extrem de bine închegată, scrisă foarte percutant”, care aduce un omagiu emoționant unor filosofi francezi emblematici. De asemenea, a adus în discuție conceptul de filosofie socială, legătura strînsă dintre postmodernism și lumea digitală, cît și necesitatea aducerii filosofiei în cotidian, într-un context internațional tot mai complicat, care are nevoie de claritate în definirea spațiului. Nu în ultimul rînd, un spațiu important a fost acordat unei întrebări retorice propuse de Camelia Grădinaru: „spațiul online ne face mai precari sau ne dă o posibilitate să fim mai suverani?”.

Conf. univ. dr. Ciprian Mihali a luat, apoi, cuvîntul, clarificînd că există, cu siguranță, o legătură între condiția postmodernă și cea digitală. Sîntem conștienți de dependențele noastre, dar ne putem compune și recompune „identități modeste, dar funcționale”, în funcție de dispozițiile noastre, a completat acesta. El a mai explicat și că acest „joc al identităților multiple”, creat de multitudinea conturilor online este și șansa, și blestemul nostru: el este sursa precarității noastre, dar ne oferă și una dintre puținele forme de suveranitate (înțeleasă drept capacitate umană de a fi propriul stăpîn, nu în sens politic) accesibile. Din precaritatea care persistă în lumea digitală reiese și interesul pentru filosofia socială, pentru încercarea de a înțelege sursa marilor suferințe ale zilelor noastre, într-o lume digitală care amplifică inegalitățile.

Conf. univ. dr. Cristian Moisuc a continuat discuția despre suveranitate, pe care a definit-o, la origini, ca un concept teologico-politic, „dreptul de a da si de a strica legea, de a nu recunoaște pe nimeni deasupra ta în afară de Dumnezeu”, întrebîndu-se „ce caută suveranitatea într-o lume în care Dumnezeu a murit?”. Un exemplu de revenire a conceptului suveranității în cotidian este procesul lui Donald Trump, în care se încearcă determinarea unor limite ale suveranității oferite de funcția de președinte. Profesorul Moisuc a remarcat, totodată, „trecerea în umbră a tot ce înseamnă reflecție critică” și coborîrea științelor umaniste din rolul de cîini de pază ai educației. El a marcat rolul filosofiei în epoca actuală, de „santinelă care să decidă pînă unde funcționează conceptul și de unde începe ideologia”.

Ciprian Mihali a intervenit pentru a accentua necesitatea reabilitării filosofiei în mediul liceal. Aceasta ar avea un rol esențial, mai ales la vîrsta la care se pune pentru prima dată problema sensului, „pentru a oferi instrumentele interpretării lumii și pentru a limita efectele pe care alternativele mediatice și digitale le oferă prin manipulări și seducții”. Cristian Moisuc a completat aceste idei, citînd din Dicționar ilustrat de educație socială, în care autorul identifică „cei patru cavaleri ai apocalipsei digitale: pseudoștiința, dezinformarea, fake news-ul și post-adevărul”, care reprezintă un enorm cîmp de joc pentru filosofia socială.

Profesorul Cristian Nae a avut o amplă intervenție bazată pe noul volum lansat, pe care l-a descris ca fiind foarte important pentru cei ce vor să înțeleagă rolul filosofiei în prezent. El a menționat că un concept major al gîndirii foucauldiene este sensul, prezent, dar împrăștiat, care ne face pe toți hermeneuți în încercarea de înțelege toată informația primită. De asemenea, Cristian Nae a explicat rolul filosofiei, conform lui Foucault, de a diagnostica lumea, nu în sensul terapeutic, ci cu conștiința faptului că nu mai putem salva lumea. Ceea ce ar putea face filosofia este să lectureze evenimentele majore. Acesta a revenit și la chestiunea precaritate versus suveranitate. „Dacă ne definim cu toții ca precari, avem datoria de a înțelege felul în care ne putem reconstitui suveranitatea”, a spus profesorul Nae.

Profesorul George Bondor a adus completări cu privire la opera lui Foucault și la rolul volumului lansat de a trece în revistă principalele discuții filosofice, în încercarea de a crea o metafilosofie, o filosofie a filosofiei. Nu în ultimul rînd, Ciprian Mihali a subliniat nevoia actuală de a evita „soluțiile vindecătoare” vîndute sub forma filosofiei și de a avea „curajul adevărului”: să mutăm adevărul din mințile noastre în vorbe, iar, mai apoi, în acțiuni.

Ciprian Mihali a predat filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca timp de 20 de ani. Din 2000, este doctor în filosofie al universităților din Cluj și Strasbourg. Între 2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest. Din 2016, lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles, iar din 2017, este președintele delegației responsabile pentru relația Agenției Universitare Franceze cu Uniunea Europeană.