Vineri, 10 mai 2024, de la ora 16:00, la Casa de Cultură a Studenților din Iași (CCS), a avut loc primul dialog din cadrul celei de-a treia ediții a Romanian Mental Health Film Festival (RHFF), festival de film dedicat sănătății mentale. Invitați la dialog au fost Roman Tolici, artist vizual, și Ovidiu Țichindeleanu, filosof, traducător și teoretician al culturii, care a ghidat întreaga discuție.

În prima parte a dialogului, invitații s-au concentrat pe tema sentimentelor colective și au discutat despre marile experiențe ale vieții lor și modul în care acestea i-au pregătit pentru viață, inclusiv experiențele lor din anii `80 și `90. Făcînd parte din aceeași generație și avînd experiențe similare din punct de vedere geografic și istoric, aceștia au împărtășit cum putem face față stresului și schimbărilor sociale permanente. De asemenea, Roman Tolici a conturat faptul că problemele cu care ne confruntăm nu sunt specifice unei anumite perioade, ci au existat dintotdeauna. 

Apoi, Roman Tolici a observat că, privind înapoi, și-a dat seama că a trăit două vieți distincte: una în perioada comunismului și alta în perioada postcomunistă „Am trăit multe vieți în multe locuri, cu alte cercuri de oameni, cu alte interese și fiecare din aceste vieți a adus ceea ce numim experiență de viață. Viața pare complicată la tinerețe, dar să vedeți cum e în perioada adultă”.

Este important să avem provocări și experiențe diferite pentru a duce o viață interesantă. De exemplu, a apreciat el, „dacă la 20 de ani te apuci să scrii o carte, poți să știi foarte bine să scrii gramatică, dar, din lipsă de experiență, nu prea ai ce să povestești. Trebuie să inventezi. Experiența contează foarte mult și iată, noi suntem doi oameni care au trecut prin diverse experiențe”, relatează artistul.

În completarea partenerului său de dialog, Ovidiu Țichindeleanu a subliniat ideea că ar putea fi făcută o generalizare incluzivă despre modul în care oamenii, în special studenții, „sînt împinși să trăiască viața în societatea actuală, în care tipurile de presiuni sînt diferite de tipurile care erau acum 30 de ani”. Cît despre modelul rațional de viață, a menționat că acesta se bazează pe împărțirea în rațional și irațional a omului. „Modul de a rezolva problemele sufletești e să disciplinezi partea irațională sau să o elimini, să o izolezi, să o învingi”.

Roman Tolici a explicat că perioada socialismului, în care a crescut, a fost o pregătire pentru situații dificile și sumbre. El a menționat că, în copilăria sa, filmele abordau teme despre moarte și război. Acest tip de pregătire pentru moarte era o pregătire pentru o moarte eroică, la care mulți visau în acea perioadă. Această pregătire pentru situații dificile l-a ajutat să se adapteze mai ușor într-o societate capitalistă, deoarece era deja pregătit pentru provocări intense încă de la început. Mai apoi, a subliniat că îngăduința a fost o trăsătură care i-a salvat pe români și că este important să nu ne grăbim să judecăm sau să intrăm în panică.

Spre finalul discuției, Țichindeleanu a punctat importanța de a gîndi pornind de la simțire și nu rațiune, acesta fiind principiul de bază pe care îl aplică în artele sale. El crede că arta joacă un rol esențial în viață, „în validarea experienței și sentimentelor, ca punct de pornire a judecăților și a practicilor”. „Dacă simți ceva, ești parte din ceva. Întrebarea e cu ce te combini, ce-ți mărește pofta de viață și ce ți-o diminuează”. El a evocat tragedia greacă, unde ideea era să nu privești doar ca la televizor, ci să treci prin frică, durere și șoc. Sentimentele pe care spectacolul le stîrnea trebuiau trăite cu adevărat de către public. Teatrul și pictura ne ajută să trecem prin aceste emoții, inclusiv durerea, frica și neputința, astfel încît să începem să le înțelegem, să le simțim și să le transformăm. „Sau să trăim cu el”, l-a completat partenerul de dialog. La fel ca literatura, care oferă experiențe inedite: „Vrei să știi cum e în închisoare? Citește Amintiri din casa morților”. Vrei să știi cum e să ucizi un om? Citește Crimă și pedeapsă”, a spus Tolici.

În continuare, artistul vizual a menționat că avem tendința de a selecta doar informațiile care ne afirmă credințele, de „a pune pe tapet lucrurile bune” și de a ne elibera de cele negative. El nu crede că există un sistem ideal, care să aducă fericirea tuturor oamenilor. În schimb, consideră că ar trebui să construim un sistem „de mijloc”, care să răspundă nevoilor oamenilor. Revenind la rădăcina emoțiilor, Ovidiu Țichindeleanu a subliniat importanța conceptului culturii aprecierii și faptul că aceasta nu ar trebui să fie încredințată doar experților.

Una dintre modalitățile prin care putem ieși din tirania prezentului este prin intermediul artei: „Arta vrea să aibă puterea să transforme tirania prezentului într-o temporalitate mai îndelungată”. În final, Roman Tolici a amintit că avem nevoie de „un management eficient al prezentului, al viitorului și al trecutului” pentru a aduce un plus de înțelegere în viețile noastre.

Inițiatorii proiectului RMHFF sînt Dan Basu, artist vizual, Raluca Bejenariu și Teodora Popescu, co-fondatoare ale Asociației „În Dialog”. Ei aduc pe scena festivalului oameni relevanți din domenii diverse, cum ar fi actorie, regie, scriitură, muzică, filosofie etc., pentru a conceptualiza și problematiza noțiunea de sănătate mentală.

La edițiile anterioare, au fost prezenți la dialoguri figuri precum Vasile Ernu, filosof și scriitor, Tudor Giurgiu, regizor și producător de film și antropologul Radu Umbreș, care au adus în discuție importanța sănătății mentale în contextul domeniilor în care activează.