(ORASUL, 12,00) RETROSPECTIVA ANULUI 2008
(CUZANET, IASI, 23 decembrie) – Pentru regiile din Iasi, anul 2008 a fost unul nefast, cu multe pierderi, probleme, defectiuni, licitatii pierdute. Situatia s-a agravat si mai mult o data cu declansarea crizei economice si inchiderea mai multor firme, cliente ale serviciilor furnizate din partea regiilor.
2008- anul facturilor „umflate”
Centrala Electrica de Termoficare (CET) Iasi a avut parte de un an sinusoidal din punct de vedere al raportului dintre problemele aparute si cele rezolvate. Bataile de cap au inceput din luna ianuarie cand sute de ieseni au reclamat o taxa lunara pe care trebuie sa o plateasca CET-ului pentru tevile comune care trec prin apartament, in ciuda faptului ca si-au montat centrale termice. Reprezentantii CET-ului au dat insa vina pe administratorii care au facut listele de plata, iar reprezentantii Primariei au aratat cu degetul spre lege. Prima veste buna pentru CET vine abia la sfarsitul primei luni a anului 2008 din partea E.ON care si-a declarat intentia de a investi 70 de milioane de euro pentru o uzina de producere a energiei electrice pe baza de abur, provenit de la CET. Prin vinderea aburului, CET-ul ar fi putut iesi din gaura financiara in care a intrat de cativa ani. Oricum, rezultatele finale vor putea fi observate abia peste 24 de luni. Ca in fiecare an, din meniu nu a putut lipsi nici celebrul scandal pe seama facturilor aberant de mari(1470 de lei pe luna) la caldura. De data aceasta insa problema a fost cu mult amplificata fata de alti ani. Reprezentantii CET si cei ai Primariei au facut front comun in lupta impotriva firmelor de repartitoare deschizand totodata si o linie telefonica gratuita pentru iesenii care vor sa semnaleze nereguli. Ecoul acestei probleme a ajuns pana la Guvernul Romaniei astfel ca la Iasi, luna februarie a fost luna controalelor ANRSC in urma carora CET-ul s-a ales cu o amenda de 2000 de lei.
Debransarea- aproape imposibila din cauza birocratiei
Atat posibilul cat si imposibilul se regasesc in varianta CET la capitolul debransari. Debransarea legala a parut in 2008 imposibila din cauza zecilor de semnaturi, aprobari, proiecte si stampile necesare. Pentru rebransare insa, lucrurile se rezolva fara probleme si in cel mai scurt timp, reprezentantii CET-ului facand tot posibilul pentru un minim de efort din partea viitorului client. Debransarile au continuat insa in fiecare zi, dar pe cale ilegala. Familiile din 46 de blocuri au fost incluse in luna mai, in programul guvernamental de reabilitare termica. Astfel ele au beneficiat de izolare a peretilor exteriori, inlocuire a retelelor de energie termica de la subsol si din interiorul blocului, schimbarea geamurilor de la apartamente si de un cadou de 1000 de euro din partea CET-ului. Mai exact, CET-ul a instalat gratis gigacalorimetre la fiecare apartament. Conditia a fost insa ca locatarii sa dea acoperisul blocului Primariei, pentru mansardare.
Datorii, datorii
Cea mai grava problema a CET-ului din acest an, a inceput din iunie si s-a mentinut pina la sfirsitul anului. Pierderile CET sunt estimate la 57 de milioane de lei si echivaleaza cu banii pierduti in 2005 si 2006 la un loc, o suma de trei ori mai mare decat „gaura” din 2007. In pragul colapsului, CET Iasi a obtinut totusi in luna noiembrie un tarif mai mare de la ANRE pentru costurile de productie, fata de cel stabilit initial de agentie. Acest lucru, impreuna cu zecile de procese intentate de catre CET asociatiilor de proprietari pentru neplata facturilor au reusit sa-i dea o mana de ajutor centralei si iesenilor totodata care in prezent nu platesc mai mult de 175 de lei/gigacalorie. In prezent functioneaza atat CET I pe baza de gaze naturale contractate de la Romgaz cat si CET II Holboca pe baza de carbune, combustibil ce ajunge cel putin pana la sfarsitul primei luni din 2009.
„Carpaceala”-politica Regiei de Transport in Comun
Angajatii Regiei Autonome de Transport Public(RATP) au inceput anul „in forta”, cu o norma zilnica de cel putin o deraiere, urmata de obisnuitele lucrari de lipire a sinelor vechi de zeci de ani. Zonele cu cele mai multe probleme au fost rondul din Targu Cucu si pasarela din Alexandru cel Bun. Programul intensiv de „carpeala” a durat pana la mijlocul lui martie cand regia a anuntat ca o data cu obtinerea unui imprumut de 15 milioane de euro de la BERD incep lucrarile de consolidare a sinei in zona Gara – Arcu – Bacinschi (in fata la Billa) – Silvestru. Aceste lucrari au fost anuntate ca termen de final pana in luna august.
In martie RATP afacut prima schimbare in transportul public prin eliminarea statiei de la Spitalul „Sfantul Spiridon” din cauza blocajelor care aveau loc in traficul din zona si a distantei foarte mici fata de urmatoarea statie. A urmat apoi o prelungire a traseului 28 pana la Rond Dacia facuta in urma solicitarilor venite din partea iesenilor.
In acest an, in luna aprilie, regia a avut partea de cea mai grea situatie de criza din ultimii ani intrucit fiscul a pus sechestru pe motorina RATP-ului. Motivul, municipalitatea nu a platit banii pe care-i datora regiei de transport astfel incit s-au adunat penalitati de zeci de miliarde de lei vechi la datoriile fata de stat.
RATP a pierdut in acest an importanti bani municipali si europeni. Este vorba de 3,5 milioane de euro care s-au dus pe apa sambetei din cauza licitatiilor esuate. Proiectul regiei de transport prevedea achizitionarea unor sisteme de urmarire a mijloacelor de transport prin sistem GPS, panouri pentru statii unde iesenii sa poata vedea atat ora la care vor sosi mijloacele de transport cat si motivul intarzerii acestora, panouri de afisare ale traseelor si ale autobuzelor si tramvaielor aferente acestora si dotarea tuturor mijloacelor de transport in comun cu computere de bord si validatoare magnetice ale „biletelor de calatorie”.
Incepand cu data de 1 august reprezentantii RATP au anuntat ca biletele de calatorie nu vor mai putea fi procurate din mijloacele de transport in comun. Aceasta masura a adus cu sine mai multe amenzi din cauza ca iesenii au stiut din timp de schimbare si s-au trezit in fata faptului implinit.
In urma alegerilor parlamentare din luna noiembrie, RATP a castigat 25000 de lei banii provenind din montarea si demontarea bannerelor amplasate pe reteaua de fir-contact.
E.On i-a lasat pe ieseni in bezna
La inceput de 2008 E.ON a dat startul la debransari. Astfel sute de ieseni s-au trezit fara curent electric desi nu stiau ca au datorii si neprimind macar o somatie inainte de a fi debransati. Reprezentantii E.ON au dat insa vina pe Posta Romana care nu a expediat plicurile la timp: nici plicurile cu facturile lunare si nici avertizarile emise de catre unitate.
Modul de functionare a Companiei E.ON Moldova a lasat un gust amar iesenilor in acest an. In toata luna mai nemultumirile din cauza beznei de pe strazi au ajuns pana la Primarie, Gheorghe Nichita fiind la un pas de a cere retragerea licentei de functionare a E.ON-ului din cauza iluminatului stradal deficitar, haotic, cu cinci defectiuni pe zi si investitii zero. Acest lucru se intampla cu toate ca in 2005, sefii municipalitatii s-au laudat ca au investit 20 de milioane de euro in iluminatul public. De fiecare data reactia din partea E.ON a fost „analizam situatia”. In acest an, desi E.ON a fost una dintre cele mai reclamate societati de servicii la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, institutia nu a primit decat o amenda de 1000 de lei.Compania a primit din partea lui Constantin Simirad, resedintele Consiliului Judetean titlul de „Campioana absoluta la servicii proaste”, reducandu-i la tacere pe reprezentantii acesteia. Reclamatiile vis-Ã -vis de calitatea serviciului si a curentului oferit sunt in continua crestere, iesenii fiind suparati din cauza ca li se strica aparatele electrocasnice de la penele de curent.
Regia Autonoma Judeteana de Apa Canal(RAJAC) a facut cadou iesenilor chiar de 1 ianuarie noi scumpiri la apa rece si canalizare. Astfel, consumatorii au scos din buzunar 2.23 lei fata de 2.13 lei, pretul pe metrul cub de apa potabila din 2007, si 1 leu pentru canalizare, scumpirea fiind de 12 bani.
Fata de anul trecut, Termo-Sevice nu a mai organizat o licitatie pentru contractarea firmei care sa se ocupe de deratizarile din scarile de bloc. Firma a fost aleasa dupa alte principii, diferite de cele care impun macar respectarea standelor minime necesare, cum ar fi licenta ANRSC clasa I, obligatorie pentru a se putea ocupa de deratizari intr-un oras cu o populatie de peste 3 sute de mii de locuitori. In joc a fost vorba de 5 miliarde de lei vechi, bani publici./Roxana Maticiuc
Niciun comentariu