O analiza realizata de reporterii CuzaNet privind reactiile si explicatiile motivelor din spatele deciziei Curtii Constitutionale din Republica Moldova de a recunoaste limba romana drept limba de stat a tarii.

Dupa nenumarate dezbateri ce se intind de 22 de ani, pe 5 decembrie a.c., Curtea Constitutionala a decis ca limba romana este limba de stat a Republicii Moldova. Inalta Curte a recunoscut suprematia Declaratiei de Independenta adoptate in 1991 asupra Constitutiei ce dateaza din 1994, in care este stipulata limba moldoveneasca drept limba oficiala a tarii. Curtea Constitutionala a examinat doua sesizari privind interpretarea art. 13 din Constitutie, care au fost anexate intr-un singur dosar. Acestea au fost depuse de catre Partidul Liberal si deputatul Ana Gutu, membru al Partidului Liberal Reformator.

Conform unui studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale IDIS Viitorul, in Republica Moldova se remarca cea mai confuza situatie lingvistica dintre toate statele ex-sovietice. Denumirea limbii de stat este doar unul dintre subiectele ce polarizeaza profund societatea moldoveneasca. In pofida faptului ca decizia adoptata de Curtea Constitutionala este „definitiva si nu poate fi supusa nici unei cai de atac”, politicienii s-au scindat in tabere si au oferit cetatenilor o serie de reactii si propuneri.

Limba romana, nu si in Constitutie

In ciuda deciziei Inaltei Curti, este nevoie de o majoritate de doua treimi in Parlament pentru modificarea articolului 13 din Constitutie.  Deoarece nu exista aceasta proportie de forte, articolul va ramane momentan neschimbat, insa „vom putea da curs utilizarii corecte a denumirii limbii in toate institutiile statului. Acest adevar stiintific trebuie specificat si in documentele organismelor internationale, unde vom solicita sa nu mai fie folosita sintagma limba moldoveneasca”, a afirmat deputatul Ana Gutu.

Presedintele Tarii, Nicolae Timofti a declarat ca vorbeste limba romana, insa in calitate de garant al Legii Supreme este obligat sa respecte normele constitutionale. „Suntem obligati sa respectam un neadevar”, a sustinut seful statului. Cu toate acestea, presedintele spera ca, la un moment dat, art. 13 din Constitutie va fi modificat. Mult mai categoric s-a dovedit a fi presedintele Comisiei parlamentare pentru cultura, educatie si presa, Chiril Lucinschi, care a subliniat ca decizia Curtii Constitutionale nu trebuie comentata, ci executata.

Presedintele Parlementului, Igor Corman, considera ca problema denumirii limbii de stat poate fi solutionata doar printr-un referendum national. „Astfel de decizii importante nu vizeaza doar clasa politica. Trebuie sa fie consultat si poporul”, a conchis Corman. Deputatul PL Gheorghe Brega respinge aceasta posibilitate, intrucat „nu se poate face referendum dupa decizia Curtii” si a catalogat declaratiile drept menite sa atraga electoratul.

„Moldova! Moldoveni! Moldoveneste!”

Decizia Curtii Consitutionale a fost puternic criticata atat de opozitia comunista, cat si de Partidul Democrat. Liderul factiunii PD, Marian Lupu, cunoscut pentru nestatornicia sa, a declarat ca „vorbeste moldoveneste”. Desi acum doi ani afirma ca limba Republicii Moldova, din punct de vedere stiintific, se numeste romana; Marian Lupu a declarat in septembrie 2012 ca „s-a razgandit: s-a zis cu stiintificul!”. Iar saptamana aceasta, presedintele PD a declarat ca, desi recunoaste echivalenta celor doua limbi, el alege sa vorbeasca moldoveneste, astfel asigurand fiecarui cetatean „dreptul la autoindentificare etnica si lingvistica”.

Partidul Comunistilor a propus crearea unei comisii parlamentare prin care sa fie condamnata decizia Inaltei Curti. Majoritatea parlamentara nu a sustinut initiativa, iar deputatii comunisti au parasit sedinta in plen, numind decizia magistratilor „antistatala”. De aceeasi parerea au fost si membrii Partidului Socialistilor (PSRM) care au calificat decizia curtii drept una politica, „bazata pe interesele inguste ale partidelor marginale pro-romanesti”. Partidul sustine ca va veni cu o initiativa legislativa privind reformarea justitiei consitutionale din Republica Moldova „cu scopul pastrarii identitatii moldovenesti ca popor, limba, cultura si istorie. «Moldova! Moldoveni! Moldovenesc!»”, au completat membrii PSRM.

Primarul Comratului, Nicolae Dudoglo, a declarat ca Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia nu va accepta termenul de limba romana. Liderul miscarii „Novaia Gagauzia” (in traducere din rusa, Noua Gagauzie) crede ca decizia Curtii „va distruge pacea fragila din Moldova”.

Limba moldoveneasca, o absurditate si-o frauda stiintifica

Membrii Academiei de Stiinte, scriitorii si lingvistii republicii nu au pus niciodata la indoiala inexistenta limbii moldovenesti. Lingvistul Eugeniu Coseriu a insistat ca „a promova limba moldoveneasca este, din punct de vedere strict lingvistic, o frauda stiintifica, iar din punct de vedere istoric o absurditate”. Academia de Stiinte a Moldovei (ASM) a reconfirmat in 2012 deciziile Adunarilor Generale din 1994, 1996 si din anii ulteriori, conform carora „denumirea corecta a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba romana”. Potrivit acesteia, adevarul stiintific si istoric a fost sustinut si de lingvisti valorosi din tari precum Republica Moldova, Romania, Rusia, Ucraina, Germania, Franta, Spania, Italia, Albania, Anglia si SUA.

Transnistria riposteaza

Liderul Transnistrean, Evghenii Sevciuk, a declarat ca nu este impotriva acestei decizii, insa isi doreste ca „Republica Moldova sa ia in considerare interesele locuitorilor din Transnistria cu privire la integrarea in Federatia Rusa”. In acest sens, Sevciuk a propus Sovietului Suprem (Parlamentului) de la Tiraspol introducerea legislatiei Rusiei pe teritoriul de dincolo de Nistru. Acesta a zis ca prin aceasta decizie a Curtii, Republica Moldova „demonstreaza prioritatile politicii externe si anume sa transfere administratia tarii catre Bruxelles, sau poate si catre Bucuresti”. Anterior, Sevciuk a spus ca Transnistria se confrunta cu problema de a-si  construi „o realitate economica noua dupa ce R epublica Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana”, fapt savarsit in cadrul Summitului de la Vilnius din 28 si 29 noiembrie a.c.

Si vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, a reactionat la decizia Inaltei Curti de la Chisinau. Oficialul a scris pe pagina sa de Facebook ca aceasta hotarare determina Tiraspolul sa introduca legislatia rusa pe teritoriul sau. „Chisinaul crede ca astfel isi va pastra integritatea tarii?”, a adaugat Rogozin.

„O mare bucurie a ultimilor ani”

Presedintele Romaniei, Traian Basescu a salutat decizia Curtii Constitutionale si a calificat-o drept „una dintre cele mai mari bucurii pe care le-a avut in ultimii ani”. „Este un act de dreptate fata de istoria cetatenilor moldoveni, fata de cei din Republica Moldova care se simt romani. Sper ca toate statele sa ia nota rapid de aceasta hotarare”, a declarat de la Cotroceni seful statului roman. Conform mesajului sau de pe pagina de Facebook, premierul Victor Ponta considera hotararea magistratilor „una istorica si un semnal pozitiv pentru viitor”.

De unde a pornit dilema

Expertul in drept constitutional, Nicolae Osmochescu, a explicat intr-un interviu oferit radioului Europa Libera de unde porneste aceasta dilema a denumirii limbii de stat, din punct de vedere istoric. In 1991 a fost adoptata Declaratia de Independenta a Republicii Moldova a carei suprematie, conform expertului, este de necontestat. „In baza Declaratiei de Independenta ne-am creat ca stat suveran si au inceput sa ne recunoasca statele lumii. In baza Declaratiei la 31 ianuarie devenim membri ai OSCE, iar pe data de 2 martie 1992 ne primesc in calitate de membru cu drepturi depline in ONU, cel mai mare forum politic al lumii, forum mondial”, a explicat expertul. Abia in 1994 a fost adoptata Constitutia, dupa un proces de elaborare ce a durat trei ani. Cand a fost nevoie sa se decida denumirea limbii de stat, membrii Parlamentului din 1990-1994 s-au impartit in doua tabere. Acestia au gasit un compromis si anume: „limba de stat este limba moldoveneasca in limba latina, in paranteze „«limba romana»”. „In 1994 se schimba componenta Comisiei Constitutionale si in fruntea ei vine domnul presedinte al Parlamentului, Petru Lucinschi, care modifica acea structura a comisiei care, fara sa anunte sau sa consulte pe altii, scoate parantezele”, a sustinut Nicolae Osmochescu.