Orice strain ar fi aterizat in Romania la inceputul saptamanii ar fi fugit mancand pamantul, cu toata faima noatra de ospitalieri. Ar fi fugit vazand realitatea ce pe noi ne inconjoara ca un cocon sufocant de ani de zile, ale carui proportiile parca nu au mai fost de mult atat de denaturate.
Trecut in umbra de la pierderea alegerilor prezidentiale, Mircea Geoana a revenit pe scena penibilului si si-a etalat profunzimea intelectuala, sprijinit de aceeasi sotie iubitoare partasa la toate atacurile lui. Energetice sau nu. Glumetii incerca sa desluseasca de atunci misterul “flacarii violet”, insa hazul pe care-l afisam in prima instanta este diametral opus cu vanataile care acum acopera imaginea Romaniei, tara ce era la nici doua procente distanta de a fi condusa si reprezentata in lume de un fan al Dosarelor X. Unii chiar se comporta acum ca si cum ar fi aflat ca un glont le-a trecut pe langa ureche, vazand noi beneficii ale alegerii lui Traian Basescu. Dar nu e nici pe departe un moment bun sa rasuflam usurati. Punem mainile la urechi si incercam sa trecem mai departe.
Ne desprindem cu greu de zona atacurilor energetice si a prostiei native, si trecem fara sa vrem in zona morbida a unui caz nemaintalnit in Romania ultimilor doua decenii. Sergiu Bahaian – lider al unei grupari specializate in infractiuni economice – este ceea ce se numeste “criminal in serie”, si are pana in prezent patru victime confirmate, al caror singur pacat a fost ca emiteau pretentii la banii pe care ii furau impreuna. Aflam de asemenea ca Bahaian este un iubitor de cultura,(sponsorizand in trecut “Asfalt tango”, unul din cele mai cunoscute filme romanesti post decembriste), este activ social pe Facebook si actionar al clubului sportiv Gloria Buzau. Tabloul absurdului este complet. Punem mainile la ochi si incercam sa trecem mai departe.
Perchezitia in aproape 50 de locuinte la Iasi, in incercarea de a prinde Clanul Corduneanu este urmatoarea pe lista. Razia din lumea interlopa, a prostitutiei, a traficului de carne vie, a talhariei si a fraudei, s-a sfarsit cu 17 mandate de arestare. Punem mainile la gura, dar nu pentru a ne abtine de la vorbe, ci pentru ca nu mai stim ce sa mai zicem. Putem oare sa mai speram ca vom trece peste toate?
Primim palme in mod sistematic de la opinia publica mondiala, insa nici nu mai le mai simtim, si ca niste buni crestini, intoarcem si celalalt obraz, stiind ca exista un sac (fara fund) de motive. O mana invizibila a deschis cutia Pandorei, si din ea au cazut in valuri rusinile tarii noastre.
Gianina Petruca
***
“Nu mai e moral, nu mai sunt printipuri, nu mai e nimic”.(I.L.Caragiale – O scrisoare pierduta)
Niciun comentariu