La începutul lunii februarie, Universitatea „Al. I. Cuza” (UAIC) din Iași, cea mai veche instituție de învățămînt superior din România, își va alege noua conducere. L-am provocat la un dialog despre istoria și tradiția vieții universitare ieșene, precum și despre viziunea asupra modului în care ar trebui manageriată o universitate de talia UAIC pe prof. univ. dr. Codrin Liviu Cuțitaru, decanul Facultății de Litere, unul dintre profesorii ce și-au anunțat candidatura pentru funcția de rector.

Dumneavoastră ați studiat multă vreme și în străinătate. Ce credeți că oferă Universitatea din Iași în comparație cu oricare alta din Occident?

Fiecare universitate are o specificitate a ei, care funcționează ca un atu. Iașul are privilegiul unei tradiții foarte solide, cea mai importantă fiind funcția civilizatorie a universității în interiorul societății românești. Pentru că în anul 1860, cînd se fondase Universitatea, nimeni nu se gîndea, cel puțin în primii ani de după înființare, că se va ajunge la performanțe academice excepționale. Se credea și se spera că se va construi o nouă civilizație. Prin urmare, această funcție civilizatorie a rămas cumva în „ADN-ul” Universității și se simte pînă astăzi.
Oricine vine din străinătate poate descoperi la Iași o tradiție, o civilizație care s-a născut prin intermediul unei universități.

Ce v-a determinat să reveniți în Iași după ce ați urmat studii în străinătate?

Sunt ieșean prin naștere, dar este adevărat că de la o vîrstă relativ tînără am obținut printr-un concurs dificil prestigioasa Bursă Fullbright pentru cercetare.
Nu am plecat cu gîndul să rămîn, să îmi schimb identitatea, deși experiența americană și cea englezească au fost extraordinare în viața mea. Am plecat pentru a mă forma, pentru a avea o altă viziune asupra naturii mele academice și pentru că sunt anglist și americanist, aceste două erau cumva necesare în cazul meu.

Cînd v-ați dat seama că vă atrage domeniul filologic?

Am pornit la drum de cînd eram copil, cu o mare fascinație pentru istorie. Mulți ani mi-am dorit să devin istoric. Atunci cînd eram elev, am participat la o Olimpiadă Națională de Istorie împreună cu un coleg de generație, Mihai Răzvan-Ungureanu. Îmi amintesc subiectul și acum – „Tinerețea revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu”, care m-a îngrozit atît de mult, încît mi-am dat seama că dacă voi merge pe drumul istoriei, pe care îl alesesem în jurul vîrstei de 10-12 ani, cînd citisem cartea lui Schliemann – „Pe urmele lui Homer”, în România acest domeniu nu ar fi fost potrivit pentru mine. Aceea a fost clipa în care mi-am schimbat interesul profesional și am început să acord atenție literaturii, limbii române și ulterior limbii engleze, pe care o îndrăgeam demult.

„Administrația presupune un efort imens și dăruire totală”

Cum apreciați experiența pe care ați avut-o în calitate de decan al Facultății de Litere?

A fost o experiență administrativă dură. Administrația presupune un efort imens și dăruire totală; astfel toate celelalte aspecte ale vieții unui indivit cad în plan secund.
„Duritatea” a fost amplificată în anul 2012, atunci cînd am intrat în postura de decan, iar Facultatea de Litere avea o datorie uriașă, de 32 miliarde de lei, care, practic, amenința însăși viabilitatea structurală a facultății. Oricare ar fi fost gîndurile mele din planul managerial din 2012, toate au trecut pe plan secund, deoarece a trebuit să mă apuc imediat de căutarea unor soluții de redresare financiară. Au fost ani grei, în care a scăzut dramatic numărul de studenți, respectiv de la un număr de 48.000 în 2008, s-a ajuns la un număr de 26.000 în 2012. Pentru a rezolva problemele, am unit planuri de învățămînt la secțiile mici, în așa fel încît costurile să fie mai mici, am scos orele de limbi străine în norme vacante pe care le făceam pentru alte facultăți.
Astăzi pot spune că suntem aproape în zona echilibrului financiar, deși mai avem o datorie care este sub un miliard de lei.

În calitate de decan, care au fost problemele cele mai complicate ale studenților, ce au solicitat intervenția dumneavoastră directă?

Au existat probleme și la nivel studențesc, nu foarte grave si într-un număr mic, din fericire. Mă bucur că rămîne în continuare comunitatea studențească o entitate flexibilă, cu care poți dialoga. Au fost situații individuale, în care studenții au fost nemulțumiți de anumite evaluări. Întotdeauna au venit, le-am spus să facă cerere de reexaminare, am numit supracomisii de examinare, așa cum prevede regulamentul, și asfel s-au rezolvat problemele.
Au mai fost mici nemulțumiri legate de echivalările Erasmus; studenții care pleacă în străinătate cu burse Erasmus urmează un program care nu este întotdeauna compatibil cu programul nostru. Din această cauză, au existat momente în care am anulat anumite taxe, care erau impuse pentru a putea fi susținute examenele din vară aici. Am încercat întotdeauna să găsesc spiritul legii și nu doar litera legii, care uneori nu corespunde cu realitatea din teren.

„Particip în numele principiului universității ca societate deschisă”

Ce anume v-a determinat să candidați pentru funcția de rector al Universității?

Am fost foarte nehotărît și decizia aceasta am luat-o de curînd. Nu vreau să particip într-o competiție de acest tip cu orice preț. Particip în numele unui principiu pe care îl voi face public în curînd, intitulat Principiul Universității ca societate deschisă. Am o întreagă teorie despre ce înseamnă acest lucru și cred că l-am putea aplica în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, spre binele întregii comunități academice.
Înainte de a lua cu adevărat această decizie, mai am de trecut un test legat de părerea propriilor mei colegi. Pe 18 ianuarie va avea loc adunarea generală a cadrelor didactice de la Facultatea de Litere, unde vor participa 115 cadre didactice. Voi candida la Senat, ca un test electoral, unde voi vedea părerea colegilor despre felul în care am gestionat în acești patru ani Facultatea de Litere și ce speră în legătură cu persoana mea, în raport cu proiectele de viitor.
Dacă acest vot va fi unul de susținere, probabil că voi intra în linie dreaptă și îmi voi depune planul managerial pe data de 25 ianuarie, atunci cînd încep înscrierile oficiale.

În cazul în care obțineți funcția de rector, aveți în plan anumite schimbări în cadrul Universității?

Am un întreg plan managerial, are 25 de pagini, în care încerc să explic acest concept de Universitate ca societate deschisă și felul în care acesta ar putea genera anumite schimbări benefice nu doar în dinamica academică a acestei instituții, ci și în cea administrativă.
Universitatea, ca noțiune, este în general văzută ca o structură închisă, iar educația presupune anumite rigori și o anumită ierarhie. Trebuie creată valoare într-o universitate și trebuie diseminată; acesta este și scopul universității – creezi valoare și o transmiți mai departe. O dai societății căreia îi aparții și oamenilor care sunt parte din sistem. Acest lucru se realizează prin elitism și prin ierarhii, prin competiție, care presupune selecție, ierarhizare, axiologie – un domino al valorii, cu egalitate de șanse.

Ce sfat le oferiți studenților care doresc să urmeze o carieră academică?

Pentru a urma o carieră în domeniul academic, studenții în primul rînd trebuie să aibă două obsesii în viața lor tînără – modelarea propriului caracter și modelarea propriului intelect. Sînt cele două mari direcții care asigură viabilitate și soliditate în viața socială și personală.

CARTE DE VIZITĂ

Bursier Fulbright la Universităţile Texas (Austin) şi Arizona (Tucson) din SUA, absolvent a numeroase programe de cercetare, atît în țară, cît și în străinătate, prof. univ. Codrin Liviu Cuțitaru și-a început cariera didactică în anii ’90, la Facultatea de Litere a Universității „Al. I Cuza”, al cărei decan este în prezent.
Este cunoscut ca unul dintre cei mai valoroși specialiști în literatură engleză și americană, dar și ca unul dintre publiciștii ieșeni de calibru. Publică în mod constant în Dilema Veche, la rubrica „Prezentul discontinuu”, al cărei nume dă și titlul ultimului său volum.
În perioada 2007-2008 a fost Consul General al României la Vancouver (Canada).
Este unul dintre cei trei profesori ce vor candida pentru un mandat de rector al UAIC, la alegerile de la începutul lunii viitoare.

Sursă foto: www.adevarul.ro