Nancy Benson este profesor de jurnalism la Universitatea din Illinois. Din 1998 s-a ocupat de trainiguri si workshopuri anuale in Europa de Est si Asia de Sud- Est. A lucrat cu posturi de radio din Slovacia, Ungaria, Romania, Cehia si Bosnia- Hertegovina pentru a le ajuta sa-si dezvolte produsele media. Colaboreaza si cu Fundatia Independenta de Jurnalism din New York alaturi de care a lansat un program de master in jurnalism in Slovacia. Nancy Benson a ajuns si la Iasi unde a sustinut o prelegere cu tema „Viitorul radioului in contextul noilor tehnologii” in cadrul Programului Intercultural Radio Workshops organizat de Departamentul de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii „Al.I.Cuza”
„Majoritatea nu puteau sa localizeze Romania pe harta”
Ati facut un proiect anul trecut cu zece studenti, „Revealing Romania”. De ce ati ales tocmai aceasta tara?
Eu tot am venit in Romania din 2000, deci eram destul de familiara cu aceasta tara, mai mult decat cu alte tari est-europene. Romania a devenit recent membra a Uniunii Europene si m-am gandit ca ar fi multe lucruri de observat si de vazut, de la felul in care Romania este perceputa in restul Europei acum ca partener si ce a insemnat aceasta aderare pentru Romania. Cum a beneficiat sau n-a beneficiat de aderarea la Uniunea Europeana in ceea ce priveste conducerea tarii, accesul populatiei in alte parti ale Europei fara a avea nevoie de viza. M-a interesat sa aflu daca cetatenia europeana inseamna ceva pentru romani.
Studentii care au lucrat la proiect stiau ceva despre Romania inainte de a se implica in proiect?
Nu, majoritatea nu puteau sa localizeze Romania pe harta. Si asta e ceva tipic in ceea ce-I priveste pe studentii americani. Tara noastra este foarte mare si uneori au dificultati sa memorize statele americane, cu atat mai putin alte tari. Asa ca atunci cand s-au apucat de treaba, erau foarte incantati de idea de a veni in Romania, de a invata despre Romania, dar nu era o tara la care sa se fi gandit inainte de a incepe eu cursul.
Au avut un soc studentii la contactul cu tara noastra?
Nu, nu intr-un sens rau. E intotdeuna un soc cultural cand ajungi in alta tara pentru ca e ceva diferit de ceea ce stii. Oricum ei au avut un intreg semestru la dispozitie, care la noi este de 16 saptamani, sa invete despre Romania. In fiecare saptamana aveam invitati care le vorbeau despre cultura romaneasca, lecturi si le mai spuneam si eu din experientele mele din aceasta tara. Au vorbit chiar si cu studenti romani din State care le-au povestit despre viata in Romania
„Marea critica adusa mass mediei acestor tari (…) este implicarea politica in continutul produselor media”
Ati mai fost si in alte tari fost comuniste. Ce anume v-a atras spre acest spatiu?
Seful departamentului pentru care am lucrat in 2000 lucrase drept corespondent international si eu ajunsesem la Universitate din Italia. In Italia am lucrat aproximativ un an jumatate la World Food Programme ca purtator de cuvant. Prin urmare, atat eu, cat si seful meu eram interesati de colaborari internationale. Seful meu dorea sa creeze oportunitati pentru studentii de la jurnalism de a face practica si in alte tari.
Si totusi de ce ati ales tari precum Cehia, Ungaria, Slovacia sau Romania?
Colaboratorul nostru in materie de proiecte internationale era Fundatia Independenta de Jurnalism din New York, iar ei erau in mare parte interesati de Europa de Est. Initial am dorit sa facem un schimb de studenti cu Universitatea din Bratislava, dar am observat ca aceasta universitate nu era suficient de pregatita, asa ca mi-am intors atentia spre Bucuresti unde aveam deja contacte.
Cum s-a dezvoltat industria radio in aceste tari fost comuniste?
In anii in care am tot venit aici, marea critica adusa mass mediei acestor tari in general, nu doar radioului, este implicarea politica in continutul produselor media, cand jurnalistii ar fi putut sa aiba o mai mare deschidere catre exterior. Cred ca marea intrebarea este daca aici se gaseste o presa libera in sensul in care o percepem noi libera in SUA. Nu ne prea convine ca politicienii sau Guvernul sa-si bage nasul in treburile jurnalistirlor. Totusi nu-mi pot aroga rolul de judecator, poate oamenii sunt multumiti de informatiile primite si poate Puterea nu-si baga nasul atat de tare pe cat vedem noi dinafara.
„Un jurnalist trebuie sa poata spune o poveste in orice mediu”
Ati lucrat si in televiziune, de ce ati ales sa faceti radio pana la urma?
Nu am ales doar radioul, inca jonglez intre cele doua si in ziua de azi. Nu ma vad ca un reporter de radio, ma vad ca un jurnalist de transmisiune. Pot sa fac un reportaj se televiziune sau un reportaj radio, totul depinde de povestea pe care o am. Nu ma vad facand doar jurnalism de televiziune, sau doar jurnalist radio si nu cred ca un jurnalist in ziua de azi poate sa faca doar un anume tip. Un jurnalist trebuie sa poata spune o poveste in orice mediu.
Care sunt motivatiile unui jurnalist american?
Jurnalistii in SUA sunt precum cainii de paza. Ei sunt cei care supravegheaza autoritatile, ce se intampla in politica, in cercetare, sunt cei care tin oamenii la curent cu noutatile. Pentru noi nu doar prezentarea faptelor e importanta, un element important al relatarii este si felul in care ne influenteaza viata un lucru sau altul. Daca prezinti o noua descoperire stiintifica, de exemplu, trebuie sa-i faci pe oameni sa inteleaga ce inseamna pentru ei, e posibil sa poata vindeca un anume tip de cancer sau sa fie un tratament eficient pentru diabet.
Care sunt treptele pe care un student trebuie sa le urce pana la a deveni jurnalist?
Trebuie sa inteleaga cum si de unde se aduna informatia si ce informatii devin stiri. Oamenii au tot timpul tendinta sa isi dea cu parerea, de aceea e bine sa ai discernamantul de a separa opinia de fapte. De asemenea este important sa intelegi ce este relevant pentru oameni, ce povesti, opinii sau informatii intereseaza publicul, care sunt cele care au cu adevarat impact asupra vietii lor. Cand faci un reportaj cea mai mare intrebare la care trebuie sa-ti raspunzi este: de ce ar trebui sa-mi pese de acest subiect? Cum ii fac pe oameni sa fie interesati de acest subiect?
„Am fost impresionata de unii studenti romani”
E Romania importanta pentru Statele Unite?
Tara voastra este membra NATO, sunt multe motive strategice pentru care Romania si Statele Unite au legaturi. Pentru SUA, tara asta e un aliat important.
Ce parere v-ati facut despre studentii romani de la facultatile de jurnalism?
Am lucrat cu multi studenti in decursul anilor, dar tot timpul cu grupuri mici de oameni foarte motivati si mi-e greu sa-mi fac o parere de ansamblu. Pe acei studenti i-am gasit foarte pasionati de jurnalism, foarte inteligenti, foarte practici in a aduna informatii dintr-un sistem care nu e tocmai deschis spre a da. Am fost impresionata de ei. De fapt, au fost trei studenti cu care am lucrat si pe care i-am cunoscut destul de bine pe care i-am sfatuit sa aplice pentru un master la Universitatea de Illinois si chiar au fost admisi. Un exemplu de astfel de student este Anca Dragu, care e acum corespondent BBC in Bratislava.
Ce ar trebui sa faca un student dintr-o tara ca Romania pentru a ajunge sa lucreze in SUA?
Sunt slabe sansele ca un student care ar absolvi facultatea in Romania sa vina in SUA si sa isi gaseasca un job. Chiar studentii nostri au dificultati in a-si gasi un job in media. Ar fi o provocare foarte mare. Cred ca ar fi o idee mai buna ca un student care termina aici sa lucreze pentru presa romana sau sa devina corespondent din partea unui radio sau ziar romanesc.
V-ati muta in Romania pentru a va profesa meseria?
Probabil nu. Am o mama de 98 de ani care are mare nevoie de ajutor, am un sot, nepoti care locuiesc in acelasi oras si alaturi de care doresc sa imi petrec timp. Cred ca sunt la o varsta la care probabil nu m-as mai muta din comunitatea din care fac parte. Inca pot sa-mi fac munca de aici si de aceea nu m-as muta in alta parte.
Dar daca ati fi mai tanara, v-ati muta intr-o tara fost comunista?
Nu stiu, cred ca ar depinde de oportunitatile pe care le-as avea. Ar fi interesant pentru mine sa descopar realul progres facut de aceste tari dintr-o perspective mai profunda.
Iulia Oprisanu
Carmen Rotaru
Niciun comentariu