Pe data de 13 martie a.c. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS) a decis interzicerea admiterii in ciclul universitar pe baza notelor din liceu, obligand astfel universitatile din Romania sa gaseasca si sa impuna o noua metodologie de selectie a candidatilor. Acelasi MECTS aproba pe 30 martie Codul Drepturilor si Obligatiilor Studentilor, cod care le promite acestora atat reduceri substantiale pentru transportul local si intern si pentru intrarile la muzee, teatre sau orice altfel de activitati culturale organizate de institutii publice, cat si posibilitatea de a-si evalua profesorii prin intermediul unor chestionare. In acest context, prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, prorector pe activitate didactica la Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi”(UTI) din Iasi vorbeste despre criteriile de admitere de la Politehnica, despre statului studentilor si profesorilor si despre insemnatatea unui sistem educational puternic.


Ce parere aveti despre aprobarea de catre MECTS a Codului Drepturilor si Obligatiilor Studentului?

Initiativa si ideea de a le oferi studentilor un asemenea statut este laudabila si reprezinta un prim pas catre ralierea invatamantului universitar romanesc la valorile si cerintele occidentale, insa ramane sa vedem, concret care vor fi prevederile acestui Cod. Va trebui sa delimitam drepturile si obligatiile studentului, Codul va trebui sa aduca un echilibru intre cerintele studentilor si indatoririle acestora.

Noul Cod permite studentilor sa refuze participarea la cursuri, laboratoare si seminarii, in cazul in care au mai mult de opt ore programate pentru o singura zi. In acest context, nu exista riscul ca unii studenti sa alega pur si simplu sa nu mai vina la ore?

Riscul exista, bineinteles, insa noi avem un sistem de programare al orelor foarte bine structurat. Mai exact, cu mult inainte de a se propune aceasta modificare de catre Minister, universitatea nu punea in orarul studentul mai mult de opt ore. Noi, analizam de la bun inceput, atat disponibilitatea profesorilor, cat si cea a studentilor pentru a raspunde cat mai eficient ambelor  tabere, daca pot spune asa. Asa ca, in aceasta privinta nu ne este greu sa ne adaptam.

In Cod se mai precieaza si faptul ca universitatea si implicit profesorii trebuie sa ofere studentilor acces gratuit la suportul de curs si la alte materiale didactice. Cum va fi finantata aceasta initiativa si in ce mod vor fi predate materialele, pe suport de hartie sau electronic?

Un suport de curs tiparit, clasic, presupune niste cheltuieli, destul de insemnate. Problema va fi abordata de la caz la caz, atunci cand vor exista resursele financiare pentru a se realiza acest lucru se va putea, dar cred ca, cel mai comod si multi dintre noi recurgem la aceasta varianta, este suportul electronic. Generatia actuala este una care asimilieaza mult mai bine informatia disponibila electronic, comparativ cu informatia disponibila pe suport de hartie si mai mult ca sigur ca studentii nu ar intampina vreo dificultate in receptarea informatiilor postate de profesori pe site-urile personale, pe site-urile departamentelor sau in orice alta maniera electronica pe care studentii o aleg impreuna cu indrumatorii lor. Daca vor fi studenti care vor solicita cursurile tiparite atunci vom raspunde cererilor intr-un mod cat mai rapid si amiabil.

„In general studentii au o reactie corecta si o apreciere adecvata asupra procesul de invatamant, cu o conditie: sa fie ei, insisi implicati procesul de invatamant”

De acum, studentii isi evalua si nota profesorii prin intermediul unui chestionar. Care vor fi criteriile de evaluare?

Criteriul principal il reprezinta calitatea, gradul in care profesorul s-a facut inteles, dar sunt importante si interactivitatea orei si stimularea interesului studentului. Noi avem o procedura de evaluare a cadrelor didactice de catre studenti, exista deja formulare tip, exista chestionare, unele pe suport de hartie, iar altele electronic. Fiecare institutie si-a gasit propria cale de a infaptui aceasta investigare. Este o metoda moderna de a avea un feed-back din partea studentilor, noi facem lucrul acesta de cativa ani de zile, insa problema este legata de rezultatele acestor evaluari.

Cum vor fi inregistrate aceste date si cine se va ocupa de colectarea, sortarea si afisarea rezultatelor lor?

Datele vor fi inregistrate de fiecare facultate in parte, iar daca Ministerul va cere datele, universitatea le va oferi. Problema principala a acestei chestiuni este legata de accesul la rezultate. Conform procedurii, aceste date, aceste raspunsuri sunt prelucrate la nivelul facultatilor de catre conducerile acestora, urmand ca rezultatele sa fie distribuite titularilor de disciplina, individual, sefilor de catedre, decanilor si eventual rectorului, la Politehnica acestea fiind singurele persoane care au acces la aceste informatii. Am optat pentru aceasta metoda pana in acest moment, deoarece sunt niste rezultate cu o oarecare incarcatura confidentiala, urmand ca profesorul titular care primeste evaluarea sa ia anumite masuri de corectare a deficientelor semnalate de studenti cu privire la maniera de predare.

Insa ministerul vrea ca aceste evaluari sa fie facute publice pentru a crea presiune asupra profesorilor cu scopul de a ii mobiliza, cum va reactiona Politehnica in acest caz?

Aceasta masura intra intr-o oarecare contradictie cu normele noastre interne, este atinsa autonomia universitara. Nu pot sa va dau acum detalii cu privire la modul in care se va solutiona acesta problema, va trebui sa vedem in ce masura putem sa facem publice aceste rezultate intrucat situatia este una care cere delicatete.

Credeti ca studentii sunt capabili sa fie obiectivi? Nu exista riscul ca un profesor mai strict sa fie notat negativ din cauza modului dur de a nota?

Fara indoiala ca acest risc exista, insa trebuie sa stim ca in general studentii au o reactie corecta si o apreciere adecvata asupra procesul de invatamant, cu o conditie, sa fie ei, insisi implicati procesul de invatamant. Avand in vedere ca prezenta la cursuri este facultativa, parerile unora dintre studenti s-ar putea sa nu fie emise in cea mai buna cunostinta de cauza. Aceasta este o mare problema, ei declara, de exemplu in chestionar pe propria raspundere ca au participat la un anumit numar de ore, insa noi nu putem verifica acest lucru, nu putem sa stim exact, iar din acest motiv este posibil ca unii sa emita opinii care sa nu fie conforme cu realitatea. Cred ca, trebuie cumpanit bine in ce masura aceste reactii ale studentilor pot fi facute publice intrucat este foarte posibil, ca unii profesori, mai exigenti sa fie supusi unor masuri de retorsiune din partea studentilor. Ideea aceasta trebuie sa fie mentinuta si aplicata, dar ceea ce trebuie sa constientizam este ca avem nevoie de o strategie buna de implementare.

Apreciati ca ar fi mai eficient un sistem in care sa se ia in considerare si performantele academice ale studentului atunci cand vine vorba de evaluarea profesorilor?

Ar fi o propunere, insa nu cred ca organizatiile studentesti vor accepta asa ceva. Acestea apara interesele tuturor studentilor si cred ca ar vedea in acest lucru o ofensa, un act de discriminare.

Cine va plati pentru un asemenea sistem informatic de stocare a evaluarilor?

Acestea sunt detalii tehnice, la care pana acum nu avem un raspuns definitiv. Ceea ce pot sa va spun este ca Politehnica are in prezent un asemenea sistem, fiecare universitate s-a ocupat de aceasta chestiune, dupa tipicul sau. Noi facem aceasta evaluare la nivelul intregii universitati, iar fiecare facultate in parte, prin resursele proprii organizeaza acest proces de evaluare al cadrelor didactice. Daca se va impune o alta evaluare, de alta natura, pe alte criterii, atunci, probabil ca se vor lua anumite decizii la nivel national, iar universitatile se vor conforma.

„Ar trebui sa fie un test care sa ateste anumite aptitudini necesare specializarii alese de viitorul student”

Noile prevederi legate de admiterea in ciclul universitar prevad ca institutiile de invatamant sa scoata din grila de criterii, media anilor de liceu. Am vazut ca facultatile de la Politehnica au introdus drept criterii atat media examenului de bacalaureat, notele luate la o anumite disciplina data la bacalaureat, cat si testele de testare a cunostintelor sau de aptitudini. Este aceasta maniera de admitere mai eficienta, mai centrata pe ideea de merit?

Cred ca este mai bine asa deoarece bacalaureatul este un concurs national, toti absolventii se raporteaza la aceleasi repere, sunt evaluati cu aceeasi unitate de masura si in felul acesta se mai atenueaza din discrepantele care exista intre diferitele moduri de notare ale elevilor, de la un liceu la altul. Bacalaureatul este plasat in pozitia pe care o merita, de proba nationala, in urma careia absolventii de liceu dobandesc niste note cu ajutorul carora se pot departaja si ierarhiza in vederea accederii la un loc la facultate. Anul acesta se va mentine modalitatea de admitere care a fost facuta publica pe site-ul Polithnicii, dar in functie de modificari, daca vor mai surveni, ne vom adapta.

Admiterea pe baza de examen dat direct la universitate este o alta varianta pentru un invatamant performat?

Da, un astfel de test este eficient in masura in care cunostintele testate sunt apropiate de domeniul pe care urmeaza sa le aprofundeze viitorul student. Ar trebui sa fi un test care sa ateste anumite aptitudini necesare specializarii alese de viitorul student.

Multe universitati din tara se plang ca ordinul Ministerului a venit prea tarziu. Sunt suficiente patru luni pentru a ralia universitatea la noile prevederi ale Legii Educatiei?

Esential este ca aceste schimbari impuse de MECTS sa fie implementate in termenul legal, iar in ce priveste de procesul de evaluare, au fost anul trecut niste evaluari foarte importante care au dus la ierarhizarea universitatilor. Au fost niste termene foarte stranse, dar care au avut si o conotatie pozitiva, au furnizat informatii paralele si au aratat in ce masura institutia de invatamant este capabila sa reactioneze in scurt timp la diverse solicitari, in ce masura are universitatea facuta ordine in propriile baza de date. In functie de modul in care institutia reactioneaza se pot trage concluzii despre eficienta acesteia, iar cele care raspund promt arata ca isi gestioneaza bine resursele si informatiile astfel incat sa furnizeze in timp util datele solicitate de Minister. Problema a fost acea a formei, noi avem informatiile intr-o forma, ei le-au cerut in alta forma, dar acesta nu a fost un impediment. Pentru a reusi este nevoie de o viteza buna de transmiterie a informatiei, dar mai ales, de credibilitatea acesteia.

Luand in considerare noua maniera de admitere, nu exista riscul ca numarul studentilor sa scada?

Nu cred, deoarece noi avem o zona anume din care ne selectam candidatii, iar aceasta este constanta. Dimpotriva, numarul de absolventilor care se vor indrepta catre Politehnica va creste, pentru ca universitatea nu doar ca se situeaza in topul celor douasprezece institutii de invatamant din Romania, ci si ofera sansa unei calificari complete, pe licenta, master si doctorat. Trebuie avut in vedere si faptul ca absolventii nostri se incadreaza foarte bine pe piata locurilor de munca, castigurile unui absolvent sunt destul de consistente, iar absolventii politehnisti detin acele competente care le permit integrare pe piata atat in domeniile in care s-au pregatit, cat si in alte domenii. Uneori, se spune ca nu este indicat ca un absolvent sa lucreze in alte domenii decat cele pentru care s-a pregatit, noi spunem ca este foarte provocator pentru un student sa faca ceva nou, pentru care nu s-a pregatit, putand fi cat mai maleabli pe piata muncii. Scoala trebuie sa ii furnizeze acele instrumente si aptitudini care sa ii permita sa apeleze la planul B sau C, in cazul unui esec.

Sunt suficiente prevederile si intiativele impuse de MECTS pentru a alinia invatamantul romanesc la modelul educational occidental?

Haideti sa facem o mica incursiune in istorie, prima universitate din lume a fost infiintata in 1080 la Bologna, la noi, prima universitate a fost infiintata in 1860 la Iasi, diferenta in timp este importanta. Romania este victima unui decalaj, iar decalajul vrem, nu vrem ne va urmari si ne urmareste inca. Daca mai punem la socoteala si urmarile schimbarilor economice, politice sau sociale prin care a trecut invatamantul in ultimii 20 de ani, constatam ca suntem inca, intr-o perioada de cautari. Nu putem nega faptul ca performatele academice din Occident sunt deosebite, nu putem nega ca exista discrepante, asa cum nu putem ignora nici diferentele dintre sunt societatea noastra, in general si societatile din exterior, dar ceea ce este esential este ca Romania este legata intrinsec de valorile occidentale. Legatura aceasta puternica intre tara noastra si Uniunea Europeana face ca mediul academic sa se raporteze continuu la valorile din strainatate, iar existenta schimbului de studenti, de cadre didactice, faptul ca exista programe de invatamant comune ne determina sa avem speranta ca aceste diferente vor fi inlaturate. Exista premisele implementarii unui nivel academic occidental, iar acest lucru este dovedit de capacitatea de care dau dovada studentii nostri care se incadreaza atat pe piata locurilor de munca din strainatate, cat si pe piata academica. Acum este greu de dat un raspuns ferm cu privire la evolutia lucrurilor, dar cert este ca avem nevoie de indrumatori buni, norme si timp.

Adriana Danila