Au pornit dintr-un orasel din nordul Moldovei, cu prestatii artistice in parcurile de langa liceu. Acum ii cunoaste toata tara drept trupa care canta viata veritabila a satului si a romanului in general. Bobo, unul din membrii formatiei Fara Zahar, spune ca se simte bine ca este moldovean, pentru ca nu l-a marginalizat nimeni pe acest considerent. Spune ca, daca ar ajunge presedintele tarii, ar demisiona de urgenta. Prefera sa joace pe scena, sa compuna muzica „haioasa” si sa incerce orice in domeniul in care activeaza. Bobo a povestit reporterului CuzaNet despre ce il sensibilizeaza cand nu are chitara in mana si canta despre Stela, Dunitru si Gerulla.

„Nu ne-a reprosat nimeni niciodata calitatea de moldoveni sau de romani. Dimpotriva, ne-au laudat-o.”

Ce va face sa cantati atat de des la Iasi?

Avem niste prieteni foarte buni aici, care sunt in legatura cu organizari, cu diverse evenimente, si ne tot cheama.

Lucrati la un album nou momentan?

Lucram tot timpul. Ne vin idei, le punem deoparte, construim o baza. Franturi de acorduri, bucatele de versuri. Lucram incontinuu.

Cat de bine lucrezi sub presiune?

La fel, ca si cand n-ar fi.

Ce anume din presa, televiziune, radio sau internet ti-a deranjat simtul estetic in ultima vreme?

Presa nu citesc. De la radio nu ma deranjeaza nimic, asta vorbind despre cele doua posturi pe care le ascult. La celelalte doua pe care nu le ascult, ma deranjeaza muzica dance. Internetul nu ma deranjeaza cu absolut nimic, pentru ca eu controlez ceea ce vreau sa vad si sa aud. A ramas televizorul la care nu ma uit tocmai din cauza ca ma deranjeaza cam tot ce se intampla acolo. Cu cateva mici exceptii. Ma refer la posturile romanesti. La gama de posturi documentar-stiintifice ma uit cu placere.

Recent, Loredanei i s-a interzis difuzarea videoclipului „Tzuki-tzuki”. Vi s-a interzis vreodata difuzarea unei piese sau a unui videoclip?

Interzis? Nu. De catre cine ? De CNA ? Da noi n-avem cantece cu prostii, sau ceva care sa merite interzis. Noi suntem haiosi. Nu suntem periculosi, nu atentam la nimic, nu militam pentru nimic, nu protestam impotriva a nimic.

Ti s-a intamplat sa iti fie rusine ca esti moldovean? Dar ca esti roman?

Nu. Fiind persoane publice, facand parte dintr-o formatie cunoscuta, oriunde am mers, oamenii ne-au primit cu drag. Nu ne-a reprosat nimeni niciodata calitatea de moldoveni sau de romani. Dimpotriva, ne-au laudat-o.

Ce apreciezi si ce detesti la romani?

Asta e o intrebare la care raspunsul poate fi scris intr-o carte intreaga, dupa ce in prealabil citesti multa istorie a Romaniei si tratate de sociologie. Am incercat la un moment dat, intr-o vreme, sa gasesc niste caracteristici generale ale romanului. Ca e lenes, ca e ospitalier, ca e hot, smecher sau pontos, dar dupa ce am batut toata tara in lung si-n lat mi-am dat seama ca nu exista. Nu exista romani la fel. Unii-s intr-un fel, altii-s in celalalt. Nu se poate generaliza, pentru ca suntem foarte diferiti. Se creaza o falsa premisa prin mediatizarea unor exemple negative, in presa, la stiri, vorbim despre violatorii din Italia, despre politicienii corupti, despre clanuri mafiote si automat astfel se creaza imaginea tarii. Insa e fals. Exemplele astea nu sunt concludente. Astia sunt o mica parte din populatie. Sunt si foarte multi oameni buni in tara asta. Din pacate, despre ei nu vorbeste nimeni si nu-i arata altora de exemplu. Ni se dau in schimb exemple negative pe care le luam drept modele de trai pentru ca le vedem la televizor. E un experiment social odios. Sper ca la un moment dat sa se incheie.

Care ar fi primul lucru pe care l-ai face daca ai ajunge conducatorul tarii?

As demisiona de urgenta.

„Daca nu ne era usor nu mai faceam asta. Faceam alta meserie.”

Colaborarea cu Suplimentul de Cultura este inca vie. V-ati gandit sa mai scoateti un volum cu materialele voastre?

Nu e optiunea noastra. E a lor si a editurii.

Ati creat o imagine de oameni ironici, destul de greu de impresionat. Ce anume te sensibilizeaza?

Ma sensibilieaza un film bun, o carte faina, o piesa de teatru, o melodie frumoasa, un tablou, o pisica, doua pisici, un peisaj de munte, marea, natura in general, o capitala europeana. Si poate un om care-si da ultima suflare, dar n-am asistat niciodata. Pot doar sa-mi inchipui.

Am vazut cum va descurcati pe plan muzical. Care este cel mai mare succes in afara scenei?

Familia.

Ati incercat mai multe stiluri muzicale. Pe care nu l-ati incerca nici in ruptul capului si de ce?

Nu exista asa ceva. As incerca orice.

Albumele voastre nu apar precum melcii dupa ploaie. Cu ce alte indeletniciri iti castigi painea?

Eu compun muzica de teatru, am semnat cateva piese pana acum, dintre care 2 mai importante la Iasi. Unul e chiar inclus in stagiunea asta, se cheama Romania ! Te pup. Apoi colaborez cu Ada Milea in 2 spectacole de-ale ei, Quijote si Nasul. Si in afara de asta sunt student la Regie Film si TV in anul 2, la Universitatea Hyperion. Apoi spal vase, duc gunoiul, dau de mancare la pisici si fac curat in fiecare sambata.

Care este lucrul la care nu ai renunta niciodata?

Nu stiu. Vederea. Sanatatea. Integritatea psihica si fizica.

Ai facut compromisuri pentru a ajunge cunoscut?

Nu. Pentru a ajunge cunoscut nu. Tot ce am facut a fost sa fiu asa cum sunt si sa sper. Si mi-a iesit.

In confruntarea verbala cu prof. Stelian Dumistracel, acesta declara ca afisati o atitudine razvratita. Consideri ca sunteti niste razvratiti?

Nu. Am mai spus-o si mai sus. Suntem umoristi, nu militanti.

Tot legat de ce a spus dumnealui: ce anume e arta in muzica voastra? Cat e inspiratie si cat e transpiratie?

Muzica in sine e arta. Dar asta e un truism tampit. Si din nou ne lansam intr-o discutie care ar putea inspira o carte intreaga. Ce anume e si ce nu e arta ? Cred ca glumesti…. La noi transpiratie nu e aproape deloc. Nu ne-am chinuit niciodata sa ne iasa ceva anume. Pur si simplu ne vine. Le adunam asa, din aer. Daca nu ne era usor nu mai faceam asta. Faceam alta meserie. Deci inspiratie e cam totul. Transpiratia e sub 10%. Sau chiar sub 8.

De ce ati acceptat sa faceti imnul electoral lui Cristian Adomnitei? Ati mai avut propuneri similare?

Am acceptat pentru ca a fost un job. Ca si cum ne-am duce la un concert. De ce acceptam sa facem asta ? Pentru ca asta ne e meseria. Cantam, compunem. Am mai avut propuneri similare si le-am onorat. In fiecare campanie electorala se organizeaza concerte si acolo vin artistii si canta. Asta fac ei pentru ca asta stiu sa faca si sunt platiti.

Sunteti, de altfel, inscrisi in vreun partid politic?

Nu suntem in nici un partid politic si nici nu facem politica. Suntem cantareti si compozitori. Prestam servicii artistice contra unei remuneratii in lei.

Am vazut ca politicienii nu va sperie. De ce anume va este frica?

De tigani. Mi-au furat banii o data cand eram mic si n-am mai avut cu ce sa intru la film.

Raluca Sipurel