Cauza pentru mersul prost al invatamantului nu se afla in universitati, e de parere rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa”. Vina apartine vietii din Romania in general, care sustine imixtiunile politice intr-un sistem ce ar trebuie sa ofere modele reale pentru formarea profesionistilor intr-un domeniu. Astfel, in opinia acestuia, nu lipsa activitatii de performanta in activitatea de cercetare a universitatilor de medicina e una dintre problemele esentiale, ci masura in care o institutie de invatamant superior e apta sa formeze absolventi adaptati pentru piata muncii.

„Ultima perioada se caracterizeaza prin migratia halatelor albe”

In ce stadiu ne aflam cu reforma invatamantului superior?

Nu cunosc in ce consta reforma invatamantului superior pentru ca ceea ce s-a vehiculat pana acum au fost doar idei ale unor persoane care realizeaza opere teoretice foarte frumoase, dar care nu sunt practice. Reforma trebuie sa se adrese la trei paliere: In primul rand, sa nu uitam obiectivul pe care il are o universitate si care, de regula, se uita in toata legislatia. Acesta este de a pregati profesionisti de inalta calificare pentru piata muncii. Insa, in acest moment se discuta celelalte doua paliere care sint foarte importante, adica cercetarea stiintifica si productia stiintifica. Invatamantul medical are o foarte mare particularitate ce-l diferentiaza de celelalte forme, este reglementat sectorial in Uniunea Europeana si el trebuie sa produca medici de inalta performanta. De asemenea, invatamantul trebuie integrat in practica medicala, pentru ca pe orice cetatean din lume nu il intereseaza cate articole ISI publicate are un medic, ci sa fie un profesionist in domeniu. Astfel, cele trei paliere trebuie sa fie intr-un echilibru perfect. Legile pe care le-am vazut pana acum, se axeaza mai mult pe cercetarea stiintifica si mai putin pe modalitatea in care activitatea didactica devine performanta.

Conform „Barometrului Calitatii” publicat de ARACIS, UMF Iasi s-a clasat pe locul 19 din 20 din tara la categoria numarului de articolelor ISI publicate. De ce credeti ca s-a intamplat acest lucru?

Pe acest criteriu, nu pe atragere de fonduri, barometrul ARACIS s-a oprit la anul 2008. In Universitatea de Medicina, a existat sa spunem o atitudine mai lejera legata de publicatia stiintifica in articole. A fost mult mai comod sa se publice in alte reviste. Insa, din anul 2008 s-a introdus o mai mare rigoare, si daca luam in calcul articolele publicate in 2008-2009, productia stiintifica a UMF Iasi a crescut de patru ori, ceea ce este un lucru bun. A existat aceasta lejeritate din cauza ca inainte exista ideea promovarii unui cadru didactic, conferentiar sau profesor, chiar daca nu avea nici un articol ISI, dar avea trei articole in B plus. Iar aceasta echivalare a demobilizat si nu a mai introdus concurenta. Din anul 2008, lucrurile sunt foarte clare, cine nu are cel putin un articol ISI publicat nu poate promova nici la conferentiar, nici la profesor si aceasta a stimulat productia.

Ce pot face universitatile romanesti pentru a atrage studentii straini, in conditiile in care taxele de scolarizare ajung pana la 5000 de euro?

Taxele noastre sint foarte mici. Universitatile de medicina atrag studenti. Noi am fost obligati, anul acesta sa respindem peste 300 de dosare ale studentilor straini, pentru c ca nu mai aveam locuri. Universitatea din Cluj a fost obligata sa respinga cam 600 de dosare pe care le-au procesat. Deci, nu avem nici un fel de probleme. Iar faptul ca la alte universitate de medicina care practica taxe mai mici, in jur de 3600 de dolari, in loc de 5000 de euro pe care le-am avut noi si Clujul, acolo s-au prezentat mai putini studenti straini, dovedeste ca acest lucru nu apare din cauza taxei. Iar taxa este, in opinia noastra, o taxa de medie. Sint, intr-adevar, universitati in strainatate care au taxe mai mici, asa cum este in Franta, unde statul subventional annual 18.000 de euro pentru fiecare student de medicina, dar sunt si altele care au taxe pana la 30.000 de euro pe an, si totusi au studenti. Studentul este liber sa aleaga.

„Studentii nostri trebuie sa fie pregatiti la nivel ideologic, la nivel filozofic si la nivel politologic”

Ce l-ar putea stimula pe un absolvent de medicina sa nu paraseasca tara pentru a profesa?

Trei aspecte: 1: Pozitia sociala si sa nu mai fie medicii blamati. In al doilea rand, o cariera profesionala pe care el sa si-o poata controla. Deci, excluderea factorului politic si a altor influente. Concursurile sa fie concursuri reale, toate spitalele sa aiba mijloace la indemana, astfel incat el sa se poata realiza, iar in ultimul rand, veniturile financiare pe care le atinge. Daca pe nici unul din paliere nu se ia nici o masura, migratia va creste. Daca anii 90 – 95, s-au caracterizat prin migratia creielor, adica a cercetatorilor care au plecat din aceeasi cauza, ultima perioada se caracterizeaza prin migratia halatelor albe. Criza din UE, in ceea ce priveste forta de munca calificata in domeniul medical, a determinat goana dupa medicii romani pentru ca, contrar celor ce se spun in Romania, angajatorii din UE prefera medici romani care in acest moment constituie o concurenta pentru medicii de acolo si ocupa posturi importante. Ceea ce a si trezit chiar si reactii institutionale, atunci cand medicii romani luau posturile cele mai bune in cadrul concursurilor. Cei din UE nu se uita la carnetul de partid pe care il are medicul repectiv, ei angajeaza medicii cei mai buni.

Cine este de vina pentru concursurile nereale de ocupare a posturile de catre medici?

Viata din Romania in general. Concursurile nu au fost decredibilizate doar la medici, ci peste tot. Politizarea sistemelor, contrar declaratiilor publice si lipsa de responsabilitate a celor care sunt in comisia de examinare si nu tin piept la diferite influente. Au promovat, chiar si la tanara generatie, false modele. Asadar, modelul competentei, modelul muncii, modelul responsabilitatii au fost excluse de catre modelul “sa fii smecher, sa fii obedient, sa te descurci”. Pe astfel nu poti sa construiesti. Plus ca societatea romaneasca mai promoveaza si false modele care isi creaza cariera pe sticla televizorului sau pe imagine si nu pe ce reprezinta ei in realitate. Iar in momentul in care incepi sa il evaluezi, vezi ca imparatul este gol, nu are vesminte, dar nimeni nu are curajul sa ii spuna acest lucru si trebuie sa asteptam sa vina acel copil care sa spuna “ imparatul este un fals model care ne intoxica cu false imagini”. Ceea ce le spun si stundetilor mei la curs, sa-si pastreze spiritul critic, sa analizeze, sa invete sa rationeze si sa aleaga adevarate modele, chiar daca ele nu sunt atat de mediatizate si chiar daca uneori au probleme in cariera profesionala. Adevaratul model este cel care te poate influenta, iar falsele modele te pervertesc.

Intr-un interviu, domnul Andrei Marga blama politicienii-profesori. Care este pozitia dumneavoastra?

In primul rand, domnul rector Andrei Marga ar trebui sa se retina pentru ca el nu a renuntat la politica. Pentru un interval scurt de timp am trecut si eu prin viata politica, insa observand lipsa de viziune si planurile meschine pe care si le propuneau acei oameni, am decis sa o parasesc. Parerea mea este ca tocmai pentru a depolitiza institutiile trebuie sa se introduca o rigoare care sa spuna ca pentru institutiile publice si pentru universitati activitatea politica militanta sa fie interzisa, in ceea ce priveste conducerile universitatilor. Nu inseamna ca avem o ipocrizie, de genul, sa nu se faca politica in universitate. Aceasta este de fapt o mare ipocrizie, pentru ca oricum se face. Dar sa nu se faca politica partinica si cei care au putere de decizie sa nu fie angajati intr-o astfel de politica. Ea trebuie sa existe in universitati pentru ca de aici trebuie sa plece ideile politice. Deci, intelegand-o la nivelul acesta ideatic si la propuneri concrete de reforma, pentru ca daca nu este universitatea un creuzet al ideilor, atunci unde sa se faca reforma. In concluzie, politica partinica nu, angajare politica partinica pentru cei care ajung in posturi cu putere de decizie nu, insa politica in universitati da. Dezbateri politice, responsabilitate sociala, integrarea in viata sociala pentru ca studentii nostri trebuie sa fie pregatiti la nivel ideologic, la nivel filozofic si la nivel politologic. Iar dupa aceea, acei studenti care au aceasta preocupare, trebuie sa se integreze in viata politica, dar sa nu faca activitate partinica in universitate.

Andrei Cosan