Pentru creştinii romano şi greco-catolici din ţară, sîmbătă, 17 mai a.c., va avea loc la Iaşi un eveniment religios important. Episcopul romano-catolic, Anton Durcovici (1888-1951), recunoscut ca martir de Papa Francisc la 31 octombrie 2013, va fi beatificat în cadrul unei sfinte Liturghii solemne, care se va desfăşura pe stadionul „Emil Alexandrescu” din Copou.
Sfînta Liturghie a beatificării va fi prezidată de trimisul Papei de la Roma, cardinalul Angelo Amato, prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, începînd cu ora 11.00. Odată slujba încheiată, episcopul Anton Durcovici va fi înscris în rîndul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice şi va fi inclus în calendarul Bisericii locale, urmînd a fi sărbătorit la 10 decembrie de ziua martiriului său.
Beatificarea, prima etapă a canonizării
Ideea de beatificare a episcopului Anton Durcovici aparţine foştilor săi studenţi din Bucureşti, migraţi în timpul comunismului în Austria, Germania sau în alte ţări. După moartea sa din 1951, aceştia au început să adune mărturii şi documente care să ateste calitatea sa de martir, după care le-au depus la Curia Arhiepiscopiei din Viena în jurul anilor ’80 , deoarece în România, comunismul aproape că a interzis practicarea cultului religios. „Abia după ’89, documentele au fost prezentate şi la Iaşi, iar pe data de 31 octombrie 2013, papa Francisc a recunoscut public că Anton Durcovici a murit ca martir şi a autorizat Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor să promulge decretul prin care s-a recunoscut «martiriul slujitorului lui Dumnezeu»” a declarat preotul Adrian Blăjuţă, cancelarul Episcopiei Romano-Catolice din Iaşi.
Dar ce reprezintă de fapt acest proces? Beatificare este un act prin care Suveranul Pontif acordă unui creştin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuţile în chip eroic, titlul de „Fericit”. În urma acestui proces, creştinului beatificat poate fi serbat de către un grup de credincioşi apartenenţi unei ţări sau unei dieceze, în mod oficial. După această recunoaştere, Biserica Catolică îi va oferi acestuia satutul de Sfînt, consemnîndu-l în calendarele anuale.
Acest prim pas al canonizării care urmează a se desfăşura la Iaşi a fost îndelung pregătit. „Această decizie a fost luată după 18 ani de cercetări ale documentelor şi mărturiilor, analize realizate de mai multe comisii, printre care şi una formată din episcopi, iar alta din cardinali” a completat preotul.
De ce acum?
„Decizia de a-l beatifica a fost adoptată în urma studierii tuturor documentelor ce descriau viaţa acestuia. Pe 9 ianuarie a.c., Preasfîntul Petru Gherghel, episcop de Iaşi, a primit de la Vatican avizul din 23 decembrie 2013 prin care Sfîntul Scaun a aprobat data proclamării episcopului ca «fericit» în centrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, unde a slujit în ultimii ani ai vieţii sale. Cel puţin, în perioada comunistă, cît a fost episcop la Iaşi, a încurajat mult credincioşii pentru că simţea că sistemul politic voia să-i îndepărteze pe oameni de Dumnezeu. De exemplu, catolicilor li s-a impus să rupă toate legăturile cu Papa de la Roma.” a amintit pr. Adrian Blăjuţă.
Conform preotului, criteriul după care un om este considerat a fi martir este legătura pe care acesta a avut-o cu credinţa. „Mulţi au murit de-a lungul timpului, însă important este pentru ce a murit. Martir este considerat doar cel care a murit în numele credinţei adevărate. Deja din timpul vieţii lui, oamenii îl vedeau ca un om sfînt” a menţionat cancelarul Epsicopiei ieşene.
500 de preoţi şi 22 000 de pelerini aşteptaţi la Iaşi
„Istoria vieţii şi a morţii episcopului Anton Durcovici este un puternic mesaj pentru Biserică şi pentru poporul încredinţat spre păstorire şi reprezintă o chemare continuă la iubire şi dăruire pentru slava lui Dumnezeu şi binele oamenilor”. a declarat PS Catedralei ieşene, Petru Gherghel.
La Sfînta Liturghie de sîmbătă vor fi aşteptaţi la Iaşi în jur de 22 000 de pelerini, veniţi din toate zonele României. Conform Episcopiei ieşene, din Dieceza de la Bucureşti şi-au anunţat prezenţa peste 1000 de pelerini, precum şi din Austria, Italia, Polonia sau Ungaria. „Pentru creştinii catolici este un eveniment deosebit, pentru că episcopul Anton Durcovici a fost un om care a ştiut să-şi trăiască viaţa în credinţă. Chiar dacă a fost ucis de comunişti din această cauză, această beatificare aduce aminte că legătura omului cu Dumnezeu învinge, dar oferă şi un exemplu de urmat” a completat pr. Adrian Blăjuţă.
Pe lîngă cei 22 000 de pelerini proveniţi din diecezele din Moldova, din ţară dar şi din străinătate, la beatificare va participa şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înalt Prasfinţitul Teofan, cinci preoţi ortodoxi, şi peste 500 de preoţi romano-catolici şi greco-catolici, din întreaga ţară. De asemenea va fi prezent un cardinal din Austria, dar şi cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor de la Vatican, alături de alţi 24 de episcopi din Europa.
Martirul Anton Durcovici
Născut la 17 mai 1888 în localitatea Bad Deutsch-Altenburg din Austria, Episcopul Anton Durcovici a venit la Iaşi la vîrsta de şase ani, iar împreună cu mama şi fratele său s-au stabilit la o rudă bogată. A început aici să urmeze cursurile Şcolii Elementare din cadrul Parohiei Catolice, cursuri pe care le-a continuat la Bucureşti. „Acolo a fost observat de preoţi datorită faptului că era un băiat inteligent, foarte evlavios, credincios, iar pentru asta i s-a recomandat să meargă la Seminar. După ce a absolvit Seminarul, în anul 1906 a fost trimis la Roma pentru specializare, iar în 1910 a fost sfinţit ca preot.” a menţionat pr. Adrian Blăjuţă.
Întors în ţară, preotul Anton Durcovici a ocupat mai multe funcţii în Arhidieceza de Bucureşti, pînă în 1947 fiind rector al seminarului unde se pregătesc viitorii preoţi, precum şi director de licee şi şcoli catolice. Mai apoi, „în octombrie 1947 a fost numit Episcop de Iaşi de către Papa Pius al XII-lea, dar cu greutate, pentru că atunci, în România era o situaţie destul de grea cauzată de comunism. Chiar în vremea aceea preoţii şi episcopii catolici au început să fie închişi, a început prigoana împotriva credinţei” a completat reprezentantul Episcopiei. „În perioada comunistă, preoţilor li se interzicea să-şi practice misiunea, pentru că se considera că atrag oamenii de partea lor şi îi întorc împotriva regimului, pe atunci un preot fiind chiar mai important decît un primar. Însă foarte mulţi preoţi continuau să slujească, să se întîlească cu credincioşii, nu pentru a sfida regimul, ci pentru că asta era menirea lor. În anul 1949 a fost şi episcopul Anton Durcovici reţinut de securitate, dus la Ministerul de Interne şi închis la Jilava, iar apoi la Sighetu Marmaţiei. Iar atunci cînd un preot dispărea, nu se mai ştia vreodată ceva despre el” a menţionat Bilboc Sebastian, preot paroh la Biserica „Coborîrea Duhului Sfînt” din Bălţaţi. După doar doi ani de prizonierat, Episcopul Anton Durcovici a murit de foame şi de sete, cei din închisoare neacordîndu-i îngrijirile medicale necesare.
Al patrulea martir beatificat
Şi în Austria, în satul de unde provine episcopul s-au organizat evenimente ce au marcat procesul de beatificare. Acolo a avut loc o piesă de teatru închinată acestuia şi, de asemenea, s-a organizat o expoziţie de imagini şi documente legate de viaţa acestuia. „Este o bucurie pentru ei, pentru că, iată, în satul lor s-a născut un Fericit.” a completat cancelarul Epscopiei Romano-Catolice din Iaşi.
Anton Durcovici este al patrulea martir catolic din România care urmează a fi beatificat, imediat după căderea comunismului. Alături de acesta, Biserica Catolică l-a ridicat la rangul de „Fericit”, pe martirul după Constantin Ignaţiu Bogdánffy în 2010, episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, Ioan Scheffler, în 2011, episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava, şi în 2013 pe Vladimir Ghika, preot romano-catolic şi principe român, mort în 1954 în închisoarea din Jilava. Tot din România a fost ridicat la cinstea altarelor fericitul Ieremia Valahul de către papa Ioan Paul al II-lea la 30 octombrie 1983.
Niciun comentariu