Academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj și membru al Academiei Române, este considerat un istoric de excepție. Acesta a fost prezent la Iaşi, săptămîna trecută, pentru a susţine o conferinţă la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“. În interviul pe care ni l-a acordat, a subliniat ideea că educația reprezintă unul dintre cele mai valoroase instrumente pe care le poate deține un popor, căci doar prin educație putem transmite și altor țări valorile noastre.

Cum vedeți parcursul proiectului pentru Centenar?

A pornit rău si deocamdată nu își arată roadele. Dar poporul acesta are doza lui de inteligență să facă manifestări pentru Centenar fără să existe un cap conducător, care ar fi fost bun dintr-un singur motiv: ar fi putut furniza fonduri pentru a pune în practică numai acele proiecte care exprimă demnitate, curaj, mai puține vorbe și mai multe fapte. Deci, în acest moment proiectul e în derivă.

Considerați că s-a politizat Centenarul?

S-a și politizat, dacă ținem seama că unele partide și-l însușesc și-l transformă în trofeu, iar altele îl resping pur și simplu, pentru că socotesc că nu au ce sărbători la 1 decembrie.

„Pentru a fi buni europeni, trebuie să știm cum să fim români”

Care ar trebui să fie atitudinea românilor față de istoria propriului popor?

Atitudinea românilor față de istorie, după părerea mea, este așa cum sînt programele școlare și sistemul nostru de învățămînt. Iar sistemul nostru, în acest moment, privilegiază alte lucruri, dar nu disciplinele identitare, nu limba și literatura română, istoria, nu geografia țării; privilegiază alte discipline pe care le consideră neutre, ca să ne pregătească să fim cetățenii unei societăți globale. Problema e că această societate globală acum e în criză, iar oamenii se întorc spre nucleele lor etnice, naționale. Brexit e un asemenea simbol, Catalonia la fel, Franța si Polonia se închid în sine. Proiectul acesta este greșit, iar noi ar trebui, pentru a fi buni europeni, să știm cum să fim români.

Unde considerați că s-a greșit pînă acum?

S-a greșit în primul rînd cu educația. Eu sînt dintre naivii care mai cred că „talpa” unei civilizații este instrucția si educația. Și o educație prost făcută generează comunități dezorientate. La noi, educația e prost făcută în acest an.

Cum ați caracteriza anul 2018, anul Centenarului?

Un an paradoxal, plin de contradicții, dar aș vrea să văd, la sfîrșitul lui, măcar o manifestare de demnitate românească, prin care să arătăm Europei că existăm și că avem dreptul să existăm, că sîntem cel mai numeros popor din sud-estul Europei și că nu mai punem în discuție cu nimeni, la masa tratativelor, niciuna dintre provinciile care alcătuiesc astăzi România.

În ce măsură știm să ne prezentăm istoria si cultura, la adevărata lor valoare, altor țări europene?

În ultimii ani, prin mesagerii care pleacă din școala superioară românească, aș zice că, uneori, știm să o prezentăm bine. Din fericire, avem și străini care vin să ne cunoască, care devin mesageri ai culturii românești. Sînt cîteva zeci de lectorate românești în lume, unde se studiază cultura și civilizația.
Însă, trebuie să fim conștienți de un singur lucru – că noi nu putem prezenta în lume realități urîte din țară; dacă realitățile noastre sînt bune și frumoase, imaginea va fi asemenea. Nu putem transforma o realitate gri într-una strălucitoare și frumoasă.

Care este, din perspectivă istorică, semnificația momentului 1918 pentru România de ieri și de astăzi?

Am spus-o eu odată – e ora astrală a românilor. Cred că e cel mai frumos eveniment pe care am fost în stare să îl facem vreodată. Nu numai că n-au crezut străinii, dar, în 1917, n-am crezut nici noi, cînd țara era părăsită, capitala era la Iași, Bucureștiul era ocupat de trupe germane, Ardealul era sub alte auspicii, Bucovina, Basarabia. Totul a făcut ca pînă la urmă să ne adunăm, să avem un rege unificator, să fim în stare să facem o Catedrală a încoronării în mai puțin de un an, la Alba Iulia, și să arătăm lumii, prin încoronarea Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, că sîntem o națiune europeană.

Ce urme va lăsa Centenarul în memoria românilor ce îl sărbătoresc?

Eu sper din suflet să lase optimism și încredere. Deocamdată sîntem la începutul anului și Centenarul ăsta ne-a creat unora mai multă dezorientare și mai mult marasm. Dar sper sincer să ne revenim și, spre sfîrșitul anului, să semănăm atîta încredere, încît să fim în stare să ducem România mai departe încă o mie de ani de acum încolo, nu noi, ci copiii copiilor noștri.

Ce mesaj le transmiteți românilor cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Marea Unire?

Să știe să fie români cu demnitate și să ducă un mesaj în lume – al doinei, al dorului, al mirosului de fîn proaspăt cosit și al tenacității de astăzi, al noii societăți. Românii sînt unii dintre cei mai buni computeriști din lume. Să ducă și acest mesaj.

de Ionela Alexandra BÎRGOVAN și Bianca Ana-Maria PARTENE

Sursă foto: www.facebook.com/UMFGrigoreTPopaIasi/photos