Vineri, 4 octombrie, la Filiala „Ion Creangă” a Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi” din Iași s-a desfășurat simpozionul cu genericul „Răbdarea Timpului”, dedicat centenarului nașterii scriitorului Marin Preda. În cadrul manifestării au fost susținute un ciclu de comunicări și mini-conferințe despre viața și opera marelui scriitor român. Moderatorul evenimentului a fost prof. univ. dr. Constantin Dram, directorul Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. La simpozion au fost prezenți opt tineri cercetători în domeniul literaturii și cadre didactice: Bogdan Anistoroaiei, Vlad Ovidiu Bărbosu, Mădălina Ceciuleac, Cristina Ciobotaru, Andrei Cojocaru, Marinela David, Adina Iftime și Ana Plumb. Un moment cheie din cadrul simpozionului a fost monologul Mădălinei Ceciuleac, masterandă a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), care a subliniat impresia de dedublare în opera autobiografică a lui Marin Preda, „Viața ca o pradă” și camuflarea biografiei proprii în textele ficționale.

„În cazul textelor lui Preda are loc un transfer, fie dinspre experiențele personajelor înspre evenimentele personale ale naratorului, fie dinspre biografia autorului spre personaje”, a precizat studenta.

Părintele Bogdan Anistoroaiei, profesor de limbă şi literatura română la Seminarul Teologic „Sfîntul Vasile cel Mare” din Iași, a vorbit despre ipostazele timpului oglindite în opera lui Marin Preda, cu exemple aplicate din romanul Moromeții. Acesta a mai vorbit și despre diferențele dintre rural și urban în opera lui Preda. „Un anume fel de a trăi este specific omului de la țară în oglindă cu cel de la oraș. Între timpul țăranului și al nostru, ca orășeni, există o deosebire de natură, de sens. Pentru orășean este o concepție abstractă și cantitativă, pentru țăran nu, pentru că timpul este organic. Satul este o comunitate de viață spirituală”.

„Între timp și spațiu, evoluția personajelor se definește prin mișcare. Ființa umană se află în permanență în detrimentul timpului istoric”, a spus și Marinela David, profesoară de limba română. Ea a mai punctat că timpul, spațiul, locul și conștiința personajelor sunt zugrăvite în romanele lui Marin Preda în raport cu ideologia politică a vremii.

Ana Plumb, student-doctorand la UAIC, a adăugat că „Marin Preda a scris și a publicat într-un regim autoritar. În anii cînd literatura era pîndită de ochiul vigilent și necruțător al politicii, cînd criticii literari înșiși vînau deviații reacționare în orice rînd scris. Regimul comunist schimbă cu totul mediul cultural al României, prin înlocuirea principiilor, valorilor, elitelor instituțiilor”.

Un moment deosebit din cadrul evenimentului au fost discursurile susținute de profesorul Vlad Ovidiu Bărbosu și Cristina Ciobotaru, autor la revista „TIMPUL”, despre influența prozatorilor ruși Dostoievski și Tolstoi, dar și a autorului american John Steinbeck, asupra operei prediene.

În încheierea simpozionului, prof. univ. dr. Constantin Dram a explicat poziția, locul și rolul operei lui Marin Preda, în contextul împlinirii unui secol de cînd s-a născut acest important scriitor postbelic.

Marin Preda a fost prozator și critic literar. Cele mai cunoscute opere ale sale sînt Cel mai iubit dintre pămînteni, Viața ca o pradă, Moromeții și Delirul.