Vaslui – un județ care are aproximativ 5.000 de kilometri pătrați ca suprafață și 500.000 de locuitori, dar care stîrnește controverse de fiecare dată cînd apare într-un buletin de știri sau într-o simplă discuție. Modul în care au fost prezentate de către mass-media informațiile despre infracțiunile care au avut loc în ultimii ani în Vaslui a dus la crearea anumitor percepții și stereotipuri – catalogarea drept un oraș al violatorilor, al bețivilor și al criminalilor. Principalele subiecte abordate în mass-media sînt despre violuri, crime, furturi și alcool. Deseori, Vasluiul e asociat cu diverse glume care alimentează percepția greșită care s-a format despre oraș și județ.
Se bea la Vaslui cel mai mult?
În ceea ce privește prejudecățile, coeficientul de criminalitate specifică la nivelul judeţului Vaslui pentru anul 2023 este unul scăzut (65,76%), conform datelor Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui (IPJ). De asemenea, acesta mai este considerat a fi pe primul loc la consumul de alcool. Nimic mai greșit. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), românii care consumă cantităţile cele mai mari de băuturi alcoolice sînt oltenii. Nu doar în Oltenia sau Moldova se consumă alcool, ci în întreaga țară. România se află pe locul zece la consumul de alcool, conform INS.
„Vasluiul este judeţul violatorilor” sau alte etichetări negative reprezintă niște etichete greșite, nesănătoase. Nu spun acest lucru dintr-un patriotism local. Eu aş propune să ne uităm peste datele statistice (coeficienţii de criminalitate/infracţionalitate pe judeţe) înainte de a face tot felul de judecăţi. Vom constata că judeţele din Regiunea Nord-Est, cea mai săracă a Uniunii Europene, nu sînt în top zece cu criminalitatea cea mai ridicată”, afirmă sociologul ieșean Ciprian Iftimoaei.
Stereotipurile au fost create de social media
Toate infracțiunile mediatizate au dus și la crearea unor stereotipuri care astăzi conturează percepția pe care oamenii o au atunci cînd aud cuvîntul „Vaslui”. Mass-media a reușit să formeze o imagine a orașului doar din publicarea evenimentelor negative, evitînd să le evidențieze și pe cele pozitive.
Sociologul Ciprian Iftimoaei susține că trebuie să existe o claritate cînd vine vorba de realitate, fenomen media sau percepția publică atunci cînd se vorbește despre infracționalitatea județului Vaslui. „Eu cred că au fost cîteva cazuri, şocante ce-i drept, mediatizate uneori excesiv, care au condus la formarea unei imagini negative a judeţului Vaslui. Deja există prejudecăţi, s-au format stereotipuri atunci cînd se vorbeşte despre vasluieni”, spune sociologul.
Stereotipurile se referă la anumite idei, concepții, abordări exagerate sau supra-generalizate asupra unor persoane, grupuri de persoane sau chiar asupra unei comunități. Stereotipurile se formează în urma unor evenimente cu impact public, excepționale, îndelung mediatizate.
„Pornind de la aceste stereotipuri se pot stigmatiza social multe persoane sau comunități întregi. De exemplu, un viol în grup trezește emoții într-o comunitate și, prin mediatizare, poate genera un stereotip sau o prejudecată prin prisma cărora sînt evaluate („judecate”) toate persoanele. În spațiul public, adesea, stereotipurile și prejudecățile sînt însoțite de bancuri, glume, ironii și aprecieri care întrețin efectul psihosocial. Rețelele de socializare amplifică enorm efectul stereotipurilor. Uneori, manifestarea unui stereotip este confirmat de realitatea concretă. De exemplu, «județul violurilor sau crimelor» poate fi confirmat de datele statistice care descriu spațio-temporal frecvența și intensitatea criminalității. Stereotipurile și prejudecățile sînt demontate foarte greu, este nevoie de timp, de o supra-mediatizare a faptelor și întîmplărilor pozitive, a modelelor de bună practică. Pentru acest lucru este nevoie de conlucrarea tuturor actorilor sociali: autorități publice, instituții, organizații, mass media, cetățeni”, a explicat Ciprian Iftimoaei.
Istoricul vasluian Laurențiu Chiriac vorbește despre modul în care s-au format aceste reprezentări și stereotipuri la nivelul mentalului colectiv: „Structurile mentale definitorii ale mentalului colectiv deţin primatul, căci oamenii – luaţi individual – contează mai puțin. De aici și percepțiile și clișeele negativiste asupra acestui județ și asupra locuitorilor săi, asta și pe fondul unei acute sărăcii și a lipsei de educație. Reprezentările sociale din trecutul acestui județ au jucat un rol major şi au fost percepute ca modalităţi funcţionale de comunicare, fluidizare şi înţelegere a percepţiilor dintre o societate dată cu un grup identitar şi un «celălalt» insuficient cunoscut. Astfel, pe această bază are loc şi acum un fel de «dialogul concurenţial» dintre civilizaţia românească şi civilizația vasluiană cu care ea a intrat în contact. Aceste reprezentări sociale – construite cu ajutorul unor imagini afectiv-mentale şi a unor arhetipuri şi stereotipuri – sînt rodul necunoașterii suficiente a realităților județului Vaslui. Cum s-a construit această imagine despre Vaslui și oamenii săi ?! Astfel, fiecărei imagini i s-a atribuit aproape instantaneu un semn (clișeu), iar fiecărui simbol (de fapt, unui stereotip) i s-a ataşat o imagine construită mental (numită reprezentare socială)”.
Cînd a început „inferiorizarea” vasluianului
„Dacă la început, mai ales după 1968, «vasluianul» era «inferiorizat» cultural şi chiar «integrat» în mentalitatea locului, fiind perceput ca un personaj al imaginarului popular românesc, în chip anecdotic şi chiar fantastic, semn al abstractizării lui, după aceea s-a trecut acut la jignirea și batjocorirea sa, poate tocmai pentru că după 1989 devenise un personaj codificat şi de nerecunoscut, pe fondul acutizării sărăciei”, explică istoricul.
Stereotipurile care s-au format despre județ pot fi combătute prin tradiția istorică și culturală a orașelor Vaslui, Bîrlad și Huși. De asemenea, de numele Vasluiului sem leagă și numele a numeroase personalități din mai multe domenii (istoric, științific, medical), precum Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza, Theodor Rosetti, Ştefan Procopiu, Dimitrie Bagdasar.
„Faptul că numai un singur oraș al județului – Bîrlad – a dat doi conducători de stat (Al. I. Cuza și Gheorghe Gheorghiu-Dej) sau faptul că și Vasluiul și Hușiul au avut mai mulți miniștri și o mulțime de personalități excepționale din toate domeniile a atras celorlalți curiozitatea de a cunoaște acest județ și, astfel, oamenii săi și tradiția sa au început să fie percepuți mai bine, unele din clișeele negative dispărînd”, spune Laurențiu Chiriac.
La toate acestea se mai adaugă și faptul că orice persoană poate distribui în mediul online opinii mai mult sau mai puțin adevărate. În acest sens, au fost create inclusiv pagini pe rețetele de socializare precum Facebook, unde oamenii creează glume și ironii la adresa orașului. Acestea poartă denumiri precum „După o lună în Vaslui”. Sintagma este folosită frecvent în media și într-un context amuzant sau ironic, sugerînd ideea că timpul trece foarte încet. Este o glumă care se bazează pe stereotipuri sau pe percepția negativă din județ.
La Vaslui se întîmplă și lucruri bune
Pe lîngă toate „defectele” pe care oamenii le găsesc orașului, la Vaslui se desfășoară evenimente atît la nivel național, cît și internațional. O dată la doi ani, la Vaslui are loc Festivalul Folcloric Internațional „Hora din străbuni”. În cadrul acestuia sînt prezente ansambluri din România (Vaslui, Bistrița, București) și din alte țări: Cipru, Turcia, Grecia, Serbia, Georgia, Coreea de Sud, Columbia, Irak și Mexic, acestea schimbîndu-se cu fiecare ediție. De asemenea, la același interval de timp are loc și Festivalul Intenațional de Umor „Constantin Tănase”, Festivalul internațional de teatru de comedie, caricatură și umor. Festivalul cuprinde sesiuni de interpretare, teatru umoristic, film de comedie și multe altele din aceste domenii.
La Vaslui s-au pus bazele unui festival de muzică underground de către un grup de tineri. Acesta are loc anual, în aer liber, desfășurat pe perioada a trei zile. Locația evenimentului este un poligon de tir aflat într-o pădure de la marginea orașului, unde participanții pot campa gratuit pe toată perioada festivalului.
Open Camp acoperă o gama largă de genuri muzicale, fiecare zi fiind tematică din acest punct de vedere, respectiv hip-hop, rock alternativ/punk/hardcore și metal. Artiștii sînt în general din sfera underground, scopul fiind de a promova tinerii muzicieni ce nu au șansa de a evolua în cadrul altor evenimente de acest gen.
De asemenea, Municipiul Vaslui a cîștigat titlul de Capitala Tineretului din România în 2025 într-o competiție națională organizată sub patronajul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și cu sprijinul Uniunii Europene, prin programul Erasmus+. Anual, un oraș din România primește, în urma unui concurs de concepte, titlul de Capitala Tineretului din România și este sprijinit financiar, respectiv prin formare și consultanță, în pregătirea și implementarea inițiativelor din dosarul de candidatură. Programul le permite organizațiilor de și pentru tineret să promoveze temele importante pentru categoria socială pe care o reprezintă și ajută autoritățile locale să-i identifice problemele și să atragă investiții publice și private pentru rezolvarea lor și pentru dezvoltarea ecosistemelor de sprijin.
În județul Vaslui există o asociere referitoare la existența unei legături între sărăcie şi infracţionalitate. Sărăcia constituie, într-adevăr, un factor, uneori determinant, care influenţează nivelul de infracţionalitate. Dar percepția pe care oamenii și-o formează asupra orașului ar putea fi una corectă și în concordanță cu realitatea, dacă mass-media ar monitoriza și ar prezenta obiectiv informațiile din această zonă a țării, fără a le selecta doar pe cele cu iz de tabloid.
Niciun comentariu