Cele trei filme de scurt metraj, „Cafeaua de dupa”, „Vinovat 100%” si „Despartiti”au fost realizate de Razvan Mera, student in anul al II-lea la Departamentul de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din Iasi, si proiectate in cadrul editiei a treia a festivalului FilmStud 2010, la Casa de Cultura a Studentilor din Iasi.  Concursul propriu-zis a avut loc duminica, 7 noiembrie la orele 19.00, scopul principal fiind  sustinerea si promovarea tinerilor pasionati de film, indiferent daca studiaza sau nu arta cinematografica. Razvan Mera, iubitor de cinematografie a mai realizat in anul 2005 peste 20 de astfel de scurt metraje, iar anul trecut a participat la  Concursul  National de Film desfasurat la Suceava cu un film pe tema drogurilor si a combaterii consumului acestora.

Datorita comprimarii mesajului pe care filmul il transmite in jurul a trei minute, „Cafeaua de dupa” poate fi interpretat din dubla perspectiva. La o prima privire, povestea prezentata  in  primul scurt-metraj  ar putea fi rodul imaginatiei tinerei protagoniste.

Initial, apare imaginea clasica a tinerei care merge pe o strada pustie in timpul noptii, contempland si afisand o expresie a fetei ce tradeaza sentimente de confuzie, tristete si dezamagire. Bulversata si afectata de probleme in dragoste isi pune o serie de intrebari si isi analizeaza situatia: „Cred ca se vede cu altcineva. Da, asta trebuie sa fie”. Felul in care aceasta merge, descumpanita si fara urma de speranta si  imbracamintea creeaza impresia ca vrea sa scape de un rau printr-un alt rau.  Este prezenta apoi imaginea oglinzii cu rol deosebit de important in literatura si in domeniul cinematografiei. In drumul ei spre anticariat, tanara se analizeaza in oglinda, fiind uimita si nemultumita de aspectul sau fizic:”Doamne, in ce hal arat si totul din cauza lui”, aspect ce scoate in evidenta, indirect,  starea sa interioara din momentul respectiv. Sunt reflectate in oglinda ideile, emotiile si sentimentele protagonistei, care simte nevoia de a le clarifica. Oglinda ar putea simboliza destinul, viitorul si necesitatea de  autoanaliza, contemplare si reflectie. Astfel, pe fondul problemelor sentimentale, a zbuciumului interior  s-ar putea explica crima din cafeneaua Wenge ca fiind rodul imaginatiei tinerei.

Insa, la o privire mai atenta si in profunzime asupra micii povesti conturate in scurt metraj, am putea deduce ideea intoarcerii in timp, barbatul pe care tanara il intalneste in anticariat reprezentand imaginea calatorului in timp. De la cafenea ideea incepe sa para altfel, daca ziarul deja se tiparise,  cu moartea fetei, atunci monologul ei  se refera la  asasin nu la un „el” care o raneste sentimental,  protagonista  fiind un fel de entitate care reface ultimul traseu . Ea isi priveste  metaforic, moartea.

In „Cafeaua de dupa „poate sta de fapt imaginea implinirii unui  plan gandit de o minte diabolica si dus la finalitate sau  proiectia tinerei, in planul imaginar, a propriei morti.

„Vinovat 100%” scoate la lumina  intr-un mod ironic, incadrandu-se in specia literara de pamflet, o problema legata de societate care se imbina cu sfera politica. Faptul ca intai a fost prezentata  interventia analistului politic Emil Tanase si apoi intamplarea care a generat prezenta acestuia in studioul stirilor, si anume moartea tanarului, sporeste sentimentul de uimire   al spectatorului.

Verva, siguranta si patosul cu care analistul vorbeste si isi exprima ideile, sustinand ca presedintele este 100% vinovat de moartea tanarului starneste rasul si arata atitudinea pe care unii analisti politici ai prezentului o afiseaza si modul in care isi construiesc discursul public. De asemenea, sondajul prezentat de asa zisul Emil Tanase poate sugera felul „unic”,ce lasa de dorit de cele mai multe ori, de realizare a sondajelor in Romania . Dar,  pe de alta parte, acel procent de 90% al persoanelor prezente la locul accidentului, dar care s-au abtinut de la comentarii, tinde sa arate indiferenta si teama romanului de a vorbi si de a-si exprima liber ideile cu privire la un fapt grav petrecut, in care ar fi „implicat” un candidat la presedintie. Ori, o alta latura de analiza a procentului de 90% a celor care se abtin ar arata ca romanii se confrunta cu prea multe probelme trecand cu nepasare peste evenimentele strazii, cum ar fi accidentul  baiatului.

Pe de alta parte, detasandu-ne de caracterul ironic al scurt metrajului, poate fi revoltator ca un tanar a murit doar pentru ca i-a atras atentia prea mult un afis cu un candidat la presedintie. De aici se naste si problema  exagerarii in campaniile electorale in ceea ce priveste  afisele de dimensiuni impresionante, insotite de culori puternice si mesaje cat mai atractive.

Scurt metrajul „Despartiti” arata intr-o maniera simplista sentimentele confuze, zbuciumul interior si vulneralitatea in fata iubirii adolescentine. In imaginea tanarului care apare bulversat si in imposibilitatea luarii unei decizii se poate regasi orice tanar atins de sentimentele si contradictiile iscate din dragoste. Apare in sufletul protagonistului un conflict interior care se da intre orgoliul sau si dorinta de a isi suna iubita, de a-i oferi explicatii, de a cere lamuriri, sau de ce nu, doar de-a auzi vocea. Astfel,  la un moment dat, dupa ezitari in care are tendinte de a-I telefona, de a-si infrange emotiile si orgoliul, Eul sau interior ii vorbeste si-l  indeamna sa-si sune prietena. Starea sa confuza, emotiile si gandurile ii sunt anulate atunci cand ii telefoneaza chiar…iubita sa si-l ia pe nepregatite. Tanarul  manifesta o atitudine reconcilianta, spunand ca s-a produs o schimbare in bine in comportamentul sau si ii cere prietenei sa se impace. Raspunsul acesteia il uimeste, fapt care I se citeste pe chip, nascandu-se astfel intrebarea daca dorinta de impacare a fost manifestata si de iubita sa si stranind curiozitatea spectatorilor.

Finalul este deschis, ca si in celelalte doua scrut metraje prezentate  mai sus si are rolul de a lasa totul la interpretarea spectatorilor, de a cauta varianta care se potriveste cel mai bine intregii povesti.

Ilinca Tudosa