Nota autorului

8

The Wolf of Wall Street (trad. Lupul de pe Wall Street)

Regia: Martin Scorsese 

Cu: Leonardo DiCaprio, Matthew McConaughey, Margot Robbie, Jonah Hill

Durată: 180 minute

Gen: Biografic, Comedie, Dramă

„Cine-i harnic și muncește, ori e prost, ori nu gîndește”. Asta pare a urla din toți plămînii producția „ Lupul de pe Wall Street”, unul din cele mai așteptate filme ale anului. Regizorul Martin Scorsese a reușit să surprindă, în cele aproape trei ore, decadența Wall Street-ului de la sfîrșitul anilor 1980.

Dacă, de cele mai multe ori, filmele biografice apar după ce protagonistul se stinge din viață, sau atunci cînd acesta este la o vîrstă înaintată, iată că de această dată este surprinsă o poveste care s-a petrecut acum mai binde de un deceniu și încă continuă.

Jordan Belfort este un orator motivațional de 52 de ani, specializat în vînzări. În 2008 acesta a publicat cartea autobiografică „Lupul de pe Wall Street”, prin care oferă o copie fidelă a vieții brokerilor americani deveniți bogați peste noapte. Cartea a fost percepută de opinia publică ca o un gest de căință a fostului agent de bursă, care încă plătește despăgubiri investitorilor pe care i-a fraudat. Cartea a devenit rapid un best-seller pentru a cărui drepturi de ecranizare s-au „luptat” Leonardo DiCaprio și Brad Pitt.

În 1929, apare pentru prima dată un film mut, cu același nume, despre un comerciant nemilos care reușește să facă o avere prin ruinarea altor oameni. Apoi, în 2009, filmul „Boiler Room” încearcă pentru prima dată să surprindă povestea grupului de brokeri care au construit firma „Strattmon Oakmond” împreună cu Jordan Belfort. Însă anul acesta, am fost cu toții martori la o reîncarnare. Transpunerea cu acuratețe a unor fapte atît de josnice, atît timp cît făptuitorul și complicii săi sînt încă în viață e un adevărat act de curaj. Jordan Belfort a reușit la două zeci și șase de ani să facă o avere de peste 20 de milioane de dolari pe an prin vinderea de acțiuni ale unor firme care nu existau. Prin compania pe care o înființează și o conduce reușește să devină unul din cei mai bogați tineri ai vremii sale. Lucrurile îi scapă de sub control atunci cînd FBI-ul începe să-l investigheze pentru spălare de bani, înșelăciune și fraudă. Este puternic evidențiat momentul în care el ar fi putut să se retragă și să scape de închisoare. Faptul că el alege să continuie în ultima clipă crește semnificativ tensiunea și emoția filmului.

Spectatorul este furat de peisaje exotice, lucruri scumpe și femei provocatoare pe tot timpul peliculei. Este ușor să abandonezi pentru cîteva secunde explicația unor termeni financiari din film pentru a visa la luxul care se revarsă abundent în cea mai mare parte a filmului. Acest lucru a fost intuit și de protagonist care se oprește de cîteva ori din explicarea unor cuvinte necunoscute oamenilor care nu fac parte din această industrie. Acesta pare a-și scuza propria neștiință zîmbind pe sub mustață : „Ce tot încerc eu să vă explic acum? Oricum nu vă interesează” (traducere aproximativă).

Pe Leonardo DiCaprio îl putem admira ajuns la o maturitate artistică interpretîndu-și personajul cu stropi de sudoare pe frunte și obrajii înfierbîntați de sînge atunci cînd scena o cere. Acesta acaparează atenția specatorilor printr-o prezență scenică care îți îngreunează memorarea numelor altor personaje. Este expansiv, monstruos, foarte carismatic dar cu greu poate fi încadrat ca fiind bun sau rău. Pentru această interpretare actorul a fost nominalizat atît la Oscar cît și la premiile BAFTA pentru cel mai bun actor în rol principal. Producția a fost nominalizată de 53 de ori la festivaluri și concursuri de film și a primit pînă în prezent 17 premii precum „Premiul pentru cea mai bună interpretare – Leonardo DiCaprio”(Globurile de aur, 2014), „Cel mai bun scenariu” (Central Ohio Film Association – Terence Winter), etc. Filmul se poate mîndri și cu cinci nominalizări la Premiile Oscar, a căror decernare va avea loc pe data de 2 martie la Los Angeles.

Adevăratul Belfort susține că nu îi revine nici o parte din încasările filmului și că scene precum „aruncarea la țintă cu pitici” nu au avut loc niciodată. Important nu e pînă unde a mers fostul agent de acțiuni pentru a se distra ci încrederea pe care Martin Scorsese o are în simțul moral al spectatorilor săi care va compensa lipsa bunului simț al personajului construit de el, după cum el însuși afirmă.

Sursă foto: http://www.getlokal.ro/