Filmul CODA, acronimul „Child of deaf adults” (Copilul adulților surzi), realizat în anul 2021, a cîștigat trei premii Oscar la gala de anul acesta: pentru cel mai bun film, pentru cel mai bun actor în rol secundar (Troy Kotsur) și pentru cel mai bun scenariu adaptat. Troy Kotsur a devenit primul bărbat surd care a cîștigat un premiu Oscar, fiind al doilea actor surd care primește o astfel de distincție, după Marlee Matlin, premiată în anul 1987 pentru rolul principal din filmul „Children of a Lesser God”. CODA este scris și regizat de Sian Heder⁠, fiind un remake în limba engleză al filmului franco-belgian „La Famille Bélier⁠”, din 2014.

Filmul transpune povestea unei familii de surzi, în care Ruby, mezina familiei (interpretată de Emilia Jones⁠) este singura fără probleme de auz. Ceea ce dă un ton mai răsunător vocii comunității surzilor este că actorii înșiși fac parte din ea: Troy Kotsur⁠ (tatăl), Daniel Durant (fratele mai mare)⁠ și Marlee Matlin (mama).

Membrii familiei Rossi sînt niște oameni care încearcă să ducă o viață normală. Se ocupă cu pescuitul pentru a-și cîștiga existența, activitate în care se implică toți, trup și suflet. E ceea ce îi aduce împreună și ceea ce îi ajută să aibă un scop. În momentul în care prețul peștelui devine tot mai mic, iar taxa pentru pescuit se mărește, Frank se gîndește să vîndă barca, deși pescuitul e singurul lucru pe care familia știe să îl facă pentru a putea trăi. Oamenii cu care lucrează profită de faptul că aceștia nu pot auzi, cerînd mai mulți bani sau făcînd glume pe seama lor. Și Ruby întîmpină astfel de probleme la liceu, din cauza colegilor, care rîd de familia sa. Filmul surprinde, astfel, radiografia unui grup de oameni surzi, vulnerabili în fața confruntării cu discriminarea.

În scena concertului, în care familia vine să o vadă pe Ruby cîntînd, este redată opoziția dintre două lumi. Sunetul este oprit, iar filmarea este realizată din spate. În acest moment, Jackie, Franck și Leo Rossi pot fi observați cum urmăresc chipurile celorlalți din public, care admiră, fredonează, se mișcă în ritmul muzicii și zîmbesc. Ei nu aud nimic, iar mimica lor transmite o încercare a unui sentiment de neapartenență, însă desprind bucuria de pe chipurile celorlalți și se bucură și ei.

Vizionarea filmului CODA este un exercițiu de contemplare a unui limbaj al iubirii, fără cuvinte, este o poveste despre sacrificiu, despre curajul de a-ți accepta fricile și de a le învinge și despre faptul că nu este nevoie de cuvinte pentru a fi, a transmite, a emoționa și a inspira.

Sursă foto: www.aurn.com