Zece anii a asteptat Black Swan uitata, plina de praf, aruncata intr-un sertar al scenaristului Andres Heinz pana ce si-a gasit regozorul si actrita potrivita, si iata ca minunea s-a produs, iar in ziua de 3 decembrie 2010 filmul a avut premiera in Statele Unite. De la primele imagini si acorduri muzicale spectatorii au fost surprinsi, fermecatii de aceasta varianta moderna si suprarealista a unui basm care ne incanta de peste un secol, Lacul Lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski.

Povestea pare foarte simpla la inceput,dar nimeni nu banuiste ce turnura fantastica va lua intreaga actiune a acestui filmului incarcat de durere, disperare, pasiune si nebunie pentru a atinge perfectiunea pe scena, in timp ce muzica lui Ceaikovski, fragmentata si adaptata acompaniaza perfect imaginile. Nina Sayers (Natalie Portman), o tanara balerina, extrem de constiencioasa si cu o tehnica impecabila, obtine rolul mult ravnit de orice balerina, cel al Odetei, regina lebedelor, simbolul absolut al gratiei, frumusetei imaculate si al perfectiunii. Dar bucuria ei este rapid spulberata de Thomas Leroy (Vincent Cassel), regizorul obsedat de control, un inovator nonconformist, care propune pentru aceasta deschidere de stagiune ca Nina sa o interpreteze si pe Odilia, Lebada Neagra, rivala Lebedei Albe, cea care-l va seduce pe printul Sigfried si o va impinge pe Odeta la sinucidere. Daca pentru rolul Lebedei Albe Nina este alegerea perfecta, pentru celalalt rol al seducatoarei fara scrupule, senzuala si malefica, Nina va parcurge o metamorfoza uimitoare care socheaza prin realismul dur al trairilor fizice si psihice atat de subtil surprinse de camera lui Aronofsky care parca devine o parte din trupul chinuit de antrenamentele epuizante. Odata cu aceasta provocare lansata de regizor incepe si cosmarul Ninei care este constant criticata de Thomas pentru interpretarea rigida, tehnica buna dar fara pasiunea si erotismul pe care acesta nu le simte in interpretarea balerinei. Zilele intregi de antrenamente nu par sa aduca nici o imbunatatire, iar Thomas devine din ce in ce mai nervos, sarcastic si exigent. Pentru a impinge tensiunea la extrem Thomas o alege pe fromoasa si libertina Lily (Mila Kunis) ca dublura in cazul in care Nina esueaza. Camera o urmareste constant pe Nina, practic devine un dansator care o acompaniaza pe balerina. Ii auzim respitatia sacadata, auzim cum ii trosnesc oasele atat de subtiri si simtim de fiecare data cand isi scarpina nevrotic o rana pana la sange.

Obsesia perfectiunii dar si a unui eventual esec o copleseste pe tanara care porneste intr-o calatorie fara intoarcere la finalul careia doreste sa obtina debutul mult dorit si consacrarea ca artist complet. Pentru asta Nina trebuie sa invete sa se transforme din White Swan in Black Swan, la propriu. Nina trece prin momente tragice incarcate de suspans cand isi pierde simtul realitatii, are halucinatii, incearca sa iasa din tiparul fetei cuminti, sa-si vindece timiditatea si trece prin experiente erotice menite sa-i descatuseze sexualitatea reprimata. Vedem o Natalie Portman interpretand sublim scene de o sexualitate primitiva, carnala, dar si scene sofisticate de lesbianism alaturi de focoasa Lily, rivala ei din realitate. Aici intervine geniul regizorului care se joaca cu efecte vizuale special, suprapuneri de cadre si flashback-uri halucinante, ritmul se sparge in beaturi moderne in care mai razbate un filon din partiturile lui Ceaikovski. Nina intra intr-un vartej de senzatii noi si trairi maxime care o trezesc din monotonia perfectiunii false in care se complacea atent supravegheta de o mama prea exigenta. Invata sa fie libera si originala chiar daca trebuie sa o omoare pe vechea Nina, fetita cuminte si harnica. Black Swan o urmareste pretutindeni si o sfideaza cu frumusetea si sexualitatea ei malefica razandu-i de fiecare data in fata pentru ca ea va dansa si va obtine adoratia publicului, nu Nina.Seara premierei este prezenta dintr-o dubla perspectiva: cea a realitatii in care Nina nu se poate concentra si rateaza primul act, si planul luptei psihologice dintre Nina si Black Swan care culmineaza cu o crima intre cele doua rivale. Finalul apoteotic dintre cele doua este rasplatit cu aplauze la scena deschisa incununand astefel sacrificiul suprem pe care-l face Nina pentru a dobandi prefectiunea artistica.

Black Swan este povestea focului mistuitor al creatiei care consuma si ultima picatura din energia oricarui artist care se sacrifica de dragul artei pe care o slujeste cu devotament si adoratie. Este povestea oricarui actor, regizor, scriitor, muzician sau dansator care lupta cu proprii demonii inainte de a invata sa stapaneasca demonul creatiei, caci principalul inamic in calea succesului este propria fiinta.

Darren Aronofsky transforma o poveste obisnuita intr-un thriller in care imbina virtuozitatea clasica cu tehnica moderna si elemente suprarealiste demne de un SF modern. Regizorul intra in intimitatea artei baletului usor si plutind de parca ar fi usor ca o balerina apoi ramana strans lipit de trupul acestei pana la finalul povestii. Laitmotivele pe care le foloseste imprima ritmicitate si intensitate actiunii, astfel obsesia picioarelor mutilate de exercitiile chinuitoare apare ca o grija constanta pentru balerina care se teme sa nu clacheze. Halucinatiile fetei in care aceasta se transforma intr-o lebada sunt incarcate de o frumusete si un lirism care te incanta dar te si sperie.

Natalie Portman face un rol de exceptie pentru care s-a antrenat sase luni timp de opt ore pe zi, in urma carora a dobandit structura si abilitatile unei balerine profesioniste, toate acestea dublate de interpretarea sensibila si dura in acelasi timp. Este frumoasa, gratiosa, sensibila si puternica, lucida si nebuna in acelasi timp. Toate criticile o recomanda pentru nominalizarea la Oscarul din anul acesta, desi actrita este deja “premiata” pentru ca va fi mama peste cateva luni, iar tatal nu este nimeni altul decat coregraful Benjamin Millepied cu care a lucrat la acest film.

Realizat cu un buget minuscul de numai 12 milioane de dolari Black Swan este revelatia acestui inceput de an si un tribut adus filmelor clasice de altadata cu adevarat artistice, dar cu o abordare moderna, suprarealista care reuseste sa imbine perfect arta si tehnica moderna.

Claudia Paduraru