Fiecare întrebare pe care o primești are un anumit impact emoțional asupra ta în funcție de perioada în care îți este adresată.

„Unde vrei să dai mai departe?”

Vorbim de perioada liceului. Am terminat Liceul de Arte, pe profilul „Muzică”, și nu am crezut că voi vedea alte foi în afară de partituri toată viața mea. Cînd a venit întrebarea de mai sus, după opt ani de muzică, nu am ezitat o clipă să răspund: Jurnalism. La început, lumea nu înțelege de ce faci asemenea schimbări de profil, dar nu mi-a fost teamă să încerc și altceva. Mereu am crezut că toate sunt legate și am să găsesc fărîma mea artistică pe orice cărare m-aș îndrepta. Și chiar așa a fost! Nu contează că vii de pe „meleagurile” cifrelor, ale formulelor, ale sportului sau ale picturilor. Cînd ajungi aici, nu trebuie să uiți nimic din ce ai făcut, ci să înveți cum le poți folosi pe altă „pînză”.

„Ești timid/ă?”

Atîta timp cît nu ești fricos în fața ta, e perfect. Ai ajuns la Jurnalism și asta înseamnă că vrei să arăți tuturor cît de curios ești. La început poate te vei gîndi de două ori înainte să adresezi o întrebare cuiva, dar imaginează-ți că ești cel mai mare fan al persoanei din fața ta și atunci vei ști ce întrebări să-i adresezi. Vorbitul în public nu trebuie să însemne frică, pentru că este o armă, este vocea ta care are ceva de spus. Ai încredere!

„Ai învățat ceva la Jurnalism?”

Am fost nemulțumită un timp, de ce să mint. Nu înțelegeam încotro mă îndreaptă această specializare. Totul părea doar teorie și pentru practică… ne descurcăm noi. Adevărul e că după ce intri în ritm și îți depășești frustrările legate de viteza cu care îți dorești să dobîndești competențe, nici n-apuci să clipești și ai o coadă de oportunități care te așteaptă la ușă. De ce nu au apărut pînă atunci? Pentru că nu erai pregătit să le faci față. Eu am învățat să am răbdare cu mine, să-mi dau timp să cresc, am învățat că lucrez bine și sub presiune, dar asta nu e ceva de urmat. Am învățat că aici sînt oameni care pun studenții mai presus de orgolii și de cunoștințele lor, adică ne dau o șansă să avem dreptate.

„Ce vrei să faci mai departe?”

Aș putea povesti despre planurile mele, despre curajul pe care îl am să încerc lucruri noi, dar întrebarea asta e, în acest moment, pentru tine.

Bobocule, ce vrei să faci mai departe?

Vrei să-ți lași capul pe bancă și să dormi la ore? Îți pot sugera eu niște săli numai bune pentru asta.

Vrei să te tot întrebi dacă ai ales corect și dacă merită locul în care te afli acum? E comic să crezi că am să-ți răspund tot eu la aceste ultime întrebări sau că am să-ți mai las două-trei rînduri motivaționale.

Sînt aici să te las cu tine, să te descoperi. Și să descifrezi enigma cu care am început acest text: „Secretul Jurnalismului este…”