(STIINTIFIC, 18.00) ACADEMIE – UTI – MASA ROTUNDA / Academia si Politehnica au dezbatut urbanistica Iasului.

(CUZANET, Iasi, 23 ianuarie) – In aceasta dimineata, in Aula Academiei Romane, filiala Iasi, s-a desfasurat masa rotunda cu tema "Probleme actuale de urbanism ale municipiului Iasi". Evenimenul a fost organizat de Academia Romana in colaborare cu Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" (UTI). Cuvantul de deschidere l-a avut acad.prof.univ.dr. Viorel Barbul, presedintele Academiei Romane, filiala Iasi. Desi isi anuntase din timp participarea la eveniment, primarul Iasiului, Gheorghe Nichita, nu a fost astazi prezent. Manifestarea a fost moderata de prof. dr. arh. Virgiliu Onofrei, decanul Facultatii de Arhitectura "G. M. Cantacuzino" si prof. dr.ing. Vasile Boboc, de la catedra de Cai de Comunicatii si Fundatii a Facultatii de Constructii si Instalatii a UTI.

Prima comunicare i-a apartinut sef.lucr.drd.arh. Mircea Grigorovschi, cu tema "Starea orasului. Amplasarea cladirilor", unde a facut o scurta analiza a etapelor de dezvoltare, a caracteristicilor evolutiei urbane, a tendintelor evolutiei locuintelor urbane, tendintele de metropolizare si a efectelor globalizarii la acest nivel. "Iasul este amplasat pe doua cote de nivel, un ar fi cornisa traditionala a orasului, purtatoare a matricii dezvoltarii orasului, si a doua, zona de sub cornisa, care este purtatoare a elementului de dezvoltare, a elementului de extindere a orasului. Amplasarea cladirilor inalte ar trebui sa tina cont, in primul rand, de silueta traditionala a orasului, si de reperele traditionale ale orasului. Se incearca amplasarea unor cladiri inalte in zone care nu permit aceasta amplasare si anuleaza astfel caracterul de reper traditional al zonei respective. Trebuie sa avem in vedere ca avem o textura urbana traditionala foarte valoroasa, ca putem sa amplasam cladiri, functiuni, volumetrii care sa fie in adecvate structurii traditionale sau putem sa distrugem iremediabil valoarea spatiilor publice, private care au devenit treditionale si reprezinta dimensiunea culturala a orasului", a precizat Mircea Grigorovschi. Referitor la fenomenul de globalizare, acesta mentioneaza ca "fenomenul de globalizare care se manifesta ar trebui privit cu un ochi critic in sensul ca, ar trebui sa detasam elementele specifice pe care le avem, sa le prezervam si sa tratam cu mare grija aceste constructii in textura traditionala a orasului".

Pasaj subteran intre Centrul Civic si Tatarasi

A doua comunicare a fost sustinuta de prof.dr.ing. Dan Popovici si sef.lucr.dr.ing. Izabela Galusca. Acestia au prezentat tema "Probleme actuale ale circulatiei urbane in municipiul Iasi", unde Dan Popovici a facut o scurta analiza a traficului iesean si apoi a prezentat o serie de masuri care ar trebui implementate, printre care a mentionat "semaforizarea unor puncte de trafic mai putin importante pentru a fluidiza marile artere, adaugarea unui sistem "unda verde" pe bulevardele mari, construirea unor tuneluri, a unor parcaje subterane sau supraterane in cladiri speciale, asa numitele parkhouse, materializarea unui vechi proiect al Iasului, si anume, pasajul suprateran care sa faca legatura intre Centrul Civic si Tatarasi, proiect care dateaza din anii '60". "Trebuie sa consideram Iasul o mare metropola, asa cum este de fapt, cu toate problemele grave pe care le aceasta le ridica. In primul rand transportul circulatiei si al doilea, de asigurare al utilitatilor", a mai adaugat Dan Popovici.

A treia tema dezbatuta a fost cea cu titlul "Amanajarea urbana a raului Bahlui", sustinuta de sef.lucr.drd.arh. Dragos Ciolacu, care a mentionat ca "tema a fost subiectul unui concurs desfasurat anul trecut", continuand apoi cu un material istoric, pe aceeasi tema, de pe vremea lui Ipsilanti si Kogalniceanu in care a aratat ca problema si solutiile existau inca de pe acea vreme. Dragos Ciolacu propune prin proiectul sau realizarea a doua lacuri de acumulare la capatele raului Bahlui, si regularizarea fluxului pe traseul acestuia. Proiectul include amanajarea de spatii verzi, parcuri de agrement, atat pe lungimea raului, cat si la capetele acestuia. "Nu am facut altceva decat sa actualizez o idee mai veche, care a fost inaintata in perioada interbelica. Proiectul este unul foarte costisitor dar sa speram ca intr-un viitor nu foarte indepartat va fi macar inceput, sa avem un rau navigabil, fie chiar si numai pentru agrement", a mentionat Ciolacu.

Solutionarea "dezastrului de imagine"

"Reabilitarea marilor ansamble de locuit" a reprezentat cea de-a patra tema prezenta la discutiile mesei rotunde, si a fost prezentata de prof.univ.dr.arh. Virgiliu Onofrei, care a facut o paralela intre perioadele de constructii masive in cateva orase din Romania si Europa, amintind de Iasi, Berlin, Bucuresti, Brasov, Marsilia, Constanta etc. "Dezastrul de imagine pe care-l avem astazi a aparut din nevoia omului de a se extinde, asta incuzand mijloacele pe care le-a avut, materialele folosite la inchiderea balcoanelor, construirea apendicilor astora parazitari pe care-i tot vedem pe langa locuinte, scari, partere transformate in locuinte, mansardari gresit facute, garaje amenajate la voia intamplarii, spatii extrem de prost valorificate, murdare, inumane pana la urma ca sa nu mai zic de campania asta nou inceputa de reabilitare termica, care pentru mine e mai ceva decat «Dosarele X», un sfert de bloc e reamenajat termic, tencuit, colorat, iar restul se cojeste si e lasat in paragina. Sunt dureros de multe exemple de acest fel", a precizat Virgiliu Onofrei. Comunicarea a incheiat-o cu un plan de reabilitare care tine cont de calitatea vietii, de mediu, de compnentele social-civice si o metodologie a procesului.

Ultima tema a fost prezentata de catre prof.univ.dr.ing. Cristian Claudiu Comisu, impreuna cu prof.univ.dr.ing. Constantin Jantea si a avut tema "Podurile din municipiul Iasi: prezent si viitor". In prima parte a comunicarii, Constantin Jantea a facut o trecere in revista a tuturor podurilor si pasajelor supraterane din Iasi, prezentand caractersiticile tehnice fiecaruia dintre ele, totodata facand o analiza de ansamblu a starii podurilor in momentul actual. In cea de a doua parte, Cristian Comisu a mentionat ca UTI, impreuna cu Primaria Iasi au un "program comun care implica o expertizare periodica a podurilor, organizarea si efectuarea actiunii de urmarire a compozititi in timp a podurilor, intocmirea documentatiilor tehnice ale proiectelor de interventie in scopul efectuarii lucrarilor de reparatii curente si capitale".

Toate prezentarile participantilor au fost insotite de suport imagistic, dupa fiecare tema avand loc o scurta sesiune de dezbateri. Manifestarea s-a incheiat dupa aproximativ patru ore, cuvantul de incheiere revenindu-i presedintelui filialei Iasi a Academiei Romane, acad.prof.univ.dr. Viorel Barbu, care a multumit tuturor participantilor pentru prezenta, mentionand ca intr-un viitor apropiat, "materialele prezentate vor fi publicate in Revista Academiei". / Livia Hincu