(STIINTIFIC, 15.00) ISTORIE – SIMPOZION – 1848 / Ultima zi de a simpozionului "Anul 1848 la romani. Istoriografie si memorie culturala", organizat de Catedra de Istorie Moderna.

(CUZANET, Iasi, 15 noiembrie) – Simpozionul "Anul 1848 la romani. Istoriografie si memorie culturala", organizat de Catedra de Istorie Moderna din cadrul Facultatii de Istorie de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi, s-a incheiat astazi, 15 noiembrie a.c. Evenimentul a inceput la ora 10.00 si a avut loc in sala H1 a Casei Catargi.

 

"A existat cu adevarat o revolutie in Moldova?"

 Istoricul Alexandru Istrate a prezentat in deschidere lucrarea intitulata "Articole de istorie publicate in «Albina Romaneasca» (1829-1849)". "Am incercat sa conturez ceea ce a insemnat in epoca destinul unei gazete, avand la baza bibliografii si materiale de cercetare, sa conturez povestea unui proiect aflat oarecum in zodia esecului. «Albina Romaneasca» a fost principala institutie de culturalizare si emancipare a unei societati si a reprezentat

aureola actului fondator, constituind un model pentru predecesori", a declarat Alexandru Istrate. Studiul istoricului se diferentiaza de prezentarile facute de ceilalti cercetatori pentru care "istoria se concentreaza spre autori, publicul avand un rol secundar", Alexandru Istrate reusind sa ia in considerare, prin lucrarea sa, ambele aspecte ale istoriei.

Bogdan Ceobanu a alcatuit un rezumat al cercetarii sale cu privire la "Rusia si revolutia de la 1848 din Moldova", starnind polemici printre profesoii si istoricii aflati in sala. "Propun sa analizam doua aspecte ale Revolutiei de la 1848 din Moldova. Primul ar fi modul in care s-a raportat diplomatia tarista la evenimentele din Moldova, iar cel de-al doilea aspect urmareste modul in care a fost perceputa prezenta Rusiei peste Prut. Ceea ce este important este starea de spirit din primavara anului 1848 in Moldova. Aici a ajuns un suflu razvratitor in conditiile in care au inceput sa fie organizate proteste. Boieri venind din toate partile la Iasi au incercat sa faca orice pentru a opri domnia lui Mihail Sturza", a declarat Bogdan Ceobanu. Lucrarea sa descrie si proiectele reformatoare propuse de boieri: libertatea presei, indepartarea din functie a membrilor Tribunalului Curtii Superioare, precum si propunerea de expulzare a lui Grigore Sturza. La intrebarea daca "a existat cu adevarat o revolutie in Moldova?”, Bogdan Ceobanu a incercat sa raspunda apeland pe alocuri la ajutorul istoricilor prezenti in sala. "Daca ne-am gandi ce inseamna astazi o revolutie, atunci am putea spune ca nu a fost. Daca ne gandim din perspectiva celor de atunci, pot spune ca oamenii erau convinsi ca au participat la o revolutie sau macar la o actiune cu caracter revolutionar", a conchis Bogdan Ceobanu.

 

"Revolutia nu are doar o istorie, ci si o memorie"

 

Lect. univ. drd. Cristian Ploscaru de la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" a vorbit despre "Strategii discursive ale pasoptistilor moldoveni reflectate in istoriografia ultimilor decenii". "Provocarea este de a face abstractie de revolutie pentru a studia discursul pasoptistilor care, neavand experienta au avut nevoie de profesori, de modele, spre deosebire de cei din Occident. Discursul lor a evoluat, intelectualul pasoptist devenind captiv al propriului sau discurs. Totusi, discursul pasoptistilor nu poate fi considerat drept un ansamblu coerent de idei. El este format din reprezentari ale realitatii, fiind mai complex decat o suma de simple afirmatii. Nu este un proiect de constructie statala, ci este o proiectie asupra realitatii. Discursul este foarte viu, cu multe fatete, ce ofera o alta imagine, un alt mod de a intelege realitatea", a declarat Cristian Ploscaru. Discursul pasoptist se structureaza pe principiul cauza – fapta – efect. El este transpus prin intermediul imaginilor si stereotipurilor, fiind un discurs analitic.

Simpozionul "Anul 1848 la romani. Istoriografie si memorie culturala" a fost incheiat de comunicarea stiintifica a lui Mihai Chiper, "Bilantul conservator al revolutiei pasoptiste la jubileul din 1898". "Revolutia nu are doar o istorie, ci si o memorie. Exista doua relatii dintre cele doua: in opozitie, potrivit Scolii Franceze si in relatie dialogica , potrivit Scolii Anglo-saxone. Istoriografia este o parte specializata a memoriei sociale, cu alte cuvinte o memorie conservatoare a trecutului pasoptist", a declarat Mihai Chiper. Astfel, istoricul relizeaza o prezentare a politicii conservatoriste facand apel la memoria istorica. / Livia Movilescu