(STIINTIFIC, 17.00) "CUZA" – FEAA – NOBEL/ Premiul Nobel pentru economie a fost dezbatut de doctoranzii de la Economie.
 
(CUZANET, Iasi, 5 noiembrie)  Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) a Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) a gazduit, joi, 4 noiembrie a.c., seminarul inaugural al Scolii Doctorale de Economie, dedicat noilor laureati ai premiului Nobel. Acesta a fost intitulat “Premiul Nobel in economie 2010” si a avut loc incepand cu ora 18:00, in sala B1 a UAIC.

Cuvantul de deschidere l-a avut prof. dr. Ion Pohoata, care a tinut sa le aminteasca doctoranzilor ca lucrarile lor pe parcursul sesiunii lunare sunt impartite in cele trei zone de contact “Teorie economica, Economie generala si Economie si Administratie generala”, care au fost alese “in mod aleatoriu pentru prezentare”.
 
Dedicata celor trei laureati ai premiului Nobel care au adus o contributie importanta in economie, manifestarea nu a uitat sa treaca in revista o mica biografie a celor trei, biografie prezentata de drd. Ligia Munteanu. Peter Diamond, director de economie la Univeritatea din Massachusetts si  Dale Mortensen, profesor la Universitatea din Willamette, economisti americani, si Christopher A. Pissaridus, economist grec profesor la Scoala din Londra,  sunt cei trei in onoarea carora premiul lui Alfred Nobel le-a fost acordat. 

Triada Norton-Diamond- Pisarolles
 
In continuare, drd. Alina Iurea Botezat a continuat prin a spune ca “teoria celor trei e un contraargument al teoriei neoclasice”, lucru pe care ea il respinge. Cei trei economisti si-au rafinat modelul in anii 1970. Astfel, termenii reprezentativi ale celor trei sunt: search(cautare)-matching(potrivire)- friction(frictiune), termeni prin care acestia au incercat sa explice somajul. Teoria lor sustine ca atat somerii, cat si angajatorii se afla pe o piata intr-un process de cautare, care are ca scop potrivirea celor doua parti. Tocmai din cauza informatiilor incomplete, cele doua parti nu se realizeaza automat, cea ce genereaza costuri, adica frictiuni pe piata. In acest mod, “se poate ajunge la situatia cand pe piata sunt potentiali angajatori si firme care doresc sa angajeze si totusi sa existe somaj”.
 
Dale Norton sustine ideea ca lucratorii bine pregatiti au o calificare in munca comparabila cu multe job-uri, ceea ce  arata ca rata somajului reflecta faptul ca ei sunt in cautarea unui job mai bun. Peter Diamond considera ca “pe o piata unde cumparatorul si vanzatorul si care au costuri, se cauta unii pe altii  si unde nu exista o dispertie a preturilor. Astfel se ajunge la  preturi de monopol”. Tot el e de parere ca somerii care primesc indemnizatii nu se vor grabi sa isi caute loc de munca decat dupa interesele lor,  spre deosebire de cei neeligibili la somaj, care doar isi doresc statulul de angajat. Problema eficientei dovedita in teorie este cea a eficientei pe pietele de cautare. Cu cat un lucrator isi cauta un loc de munca, cu atat scad sansele petntru ceilaltu someri de a-si gasi unul. Pisarolles accentueaza teoria dinamicii somajului, care va accentua ideea ca somajul  reactioneaza  mult mai repede la un soc negative decat la unul pozitiv.
 
In incheiere, drd Alina Iurea  nu a uitat sa mentioneze ceea ce Edward Glaeser, unul din membrii comisiei de acordare a premiului celor trei cercetatori, care a afirmat ca “Foarte rar se intampla ca un comitet de primire acorda premiul pentru cele trei match-uri(potriviri) pe piata muncii!”/ Iustina Ambrono