(STIINTIFIC , 12.00) "CUZA" – CONFERINTA – STEINHARDT/ Conferinta pe tema "Libertatea ca risc asumat".

(CUZANET, Iasi, 6 noiembrie) – Joi, 4 noiembrie a.c., in Sala Senat a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi (UAIC), incepand cu ora 15.00 a avut loc conferinta “N. Steinhardt: Libertatea ca risc asumat” sustinuta de George Ardeleanu, lector la Catedra de Istoria Literaturii de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti si vicepresedinte al fundatiei “N.Steinhard” de la Rohia.

In cadrul evenimentului s-a prezentat si colectia integrala a volumelor lui N.Steinhardt aparuta la Editura Polirom in colaborare cu Manastirea Rohia. La  discutie a luat parte si  conf. univ. dr. Daniel Sandru de la Facultatea de Stiinte Politice si Administrative de la Universitatea "Petre Andrei" din Iasi. Conferinta  a fost moderata de conf. dr. Antonio Patras de la Catedra de Literatura romana a UAIC.

George Ardeleanu si-a inceput discursul vorbind despre relatiile generatiei sale cu Steinhardt si despre modul in care se raporteaza tanara generatie la acesta. "N. Steinhardt scria cu multa febrilitate despre scriitorii generatiei '80. Aceasta relatie se produce sub semnul libertatii, o asemenea tentativa in literatura era reprimata. El admira vorbirea pe sleau, directa si reuseste sa identifice enclave de transcendenta chiar la scriitorii generatiei acestei generatii".

Adresandu-se studentilor, acesta a vorbit despre raportarea tinerilor la perioada comunista spunand ca ”Incercam sa va transferam propriile noastre viziuni, sa va injectam in vene propriile noastre traume". Profesorul Ardeleanu considera ca lecturarea cartilor poate contura imaginea unui om cu adevarat liber, care reuseste sa  ramana liber in perioada celor doua mari regimuri totalitare din sec al XX-lea. El constata ca Steinherdt a fost descoperit de marele public dupa 1990, odata cu “Jurnalul Fericirii”, dupa ce autorul cunoscuse detentia din 1964 si dupa experienta monahala. “Exista insa si un Steinhardt interbelic, extrem de interesant. Am incercat in cartea mea sa vad in ce masura primul Steinhardt il anticipeaza pe ultimul. Cei doi au o constanta: libertatea este chiar centrul proiectului sau existential".

“Exista tot atatea paradoxuri cate domenii ale libertatii sunt!”
 
In argumentarea ideii ca oamenii isi inteleg prost libertatea, profesorul Ardeleanu precizeaza ca “Daca totul este permis, nu inseamna doar ca neputem face de cap, ci ca si stihiile isi fac de cap. Steinhardt pledeaza chiar pentru un cuvant compus: libertate-ordine”. Ardeleanu sustine ideea ca Steinhardt pune credinta in relatie cu incertitudinea, tot sub semnul libertatii. Credinta autentica este cea care se intemeaza pe libertate si nu pe miracol.
 
Daniel Sandru, vorbind despre experienta sa de lectura ,spune ca “Am constatat, ca simplu cititor, ca intr-un mod inedit pentru mine, Steinhardt a fost intelectualul critic in vremuri tulburi. Intr-o perioada in care multi alti intelectuali erau prinsi fie in mirajul totalitarismului fascist, fie in cel comunist.”.
 
In timpul conferintei, pe trei ecrane s-au derulat imagini din arhivele CNSAS ale lui Nicolae Steinhardt. Acestea au fost extrase din Dosarul Procesului Noica- Pilat format din 21 de volume, de 500 de  file. Aceste imagini fata-profil ii reprezentau pe cei 23 de intelectuali cercetati in process, precum Dinu Pilat, Pastorel Teodoreanu, Alexandru Paleologu. De asemenea, a mai fost un dosar de urmarire informativa a lui Steihardt, acesta aflandu-se in vizorul Securitatii timp de 30 de ani. 

Antonio Patras care a prezentat cartea profesorului George Ardeleanu, a remarcat faptul ca la realizarea unei monografii a lui Steinhardt ar trebui sa lucreze impreuna un filolog, un ideolog, un politolog, pentru ca toate aceste dimensiuni se gasesc in opera uimitoare si polivalenta a acestuia. Apreciaza ca Ardeleanu recurge la informatia la prima mana, studiind arhivele CNSAS si considera monografia acestuia una dintre cele mai bine realizate. Profesorul Antonio Patras a incercat sa incite publicul dezvaluind “picanterii” din viata intelectualului, precum relatia sa de rudenie cu Sigmund Freud pe a carui canapea Steinhardt a luat loc in 1926, pe cand avea doar 14 ani.
 
In incheiere, profesorul George Ardeleanu a concluzionat spunind ca “libertatea este asadar un obiect extrem de pretios si totodata extrem de fragil. Steinhardt este un alt anti-utopist. Este impotriva utopiei perfectiunii. El spune ca dupa caderea in pacatul originar, perfectiunea nu mai este o tinta aici. Dimpotriva,  goana dupa perfectiune duce la sisteme totalitare, bai sangeroase, si sisteme in care fericirea este prevazuta in dreptul penal.” / Ramona Balaban, Irina Gociman, Cristina Purice, Eliza Apascaritei