Conferință internațională pe tema Marii Uniri, la Facultatea de Istorie din Iași

De aproape un secol, istoriografia românească și cea străină încearcă să elucideze premisele Marii Uniri, să afle ce s-a întâmplat propriu-zis în anul 1918 şi să evidenţieze urmările acelor acţiuni. În acest sens, Facultatea de Istorie a Universitatății „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a organizat, în perioada 22-24 martie, în contextul celebrării Centenarului Unirii Basarabiei, conferința internațională „Marea Unire a Românilor (1918) – Istorie și Actualitate”

Manifestarea a reunit cercetători și profesori din din țară, dar și din străinătate și a fost structurată în două secțiuni: Premisele Marii Uniri de la 1918 şi Realizarea şi destinul Marii Uniri din 1918. Astfel, au fost dezbătute teme precum „Mişcarea naţională din Basarabia în preajma Unirii din 1918”, „Diplomaţie şi propagandă în vremea Marelui Război”, „Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri”, „Urmările războiului în societatea românească, istoriografia actului Unirii de la 1918, dar şi noile realităţi geopolitice la 100 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial”. Toate lucrările prezentate vor fi publicate într-un volum.
Lucrările conferinței au început joi, 22 martie, în Sala Senat a UAIC, iar discuția a fost moderată de prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, decanul Facultății de Istorie.

În deschidere, prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, ordonator de credite la UAIC, a precizat că Marea Unire a reprezentat „cel mai strălucitor eveniment din istoria României”.

Prof. univ. dr. Daniel Șandru, coordonatorul Departamentului Centenar al Primăriei ieșene, a menționat că Iașul este singura municipalitate din țară care are un program dedicat Centenarului, care include peste 80 de proiecte, manifestări și acțiuni. Tot el a subliniat că „Centenarul nu este doar despre trecut, este despre această sută de ani și despre viitor”.

În continuare, prof. univ. dr. Ion Eremia, decanul Facultății de Istorie și Filosofie de la Universitatea de Stat din Moldova, a reamintit faptul că ziua de 27 martie 1918 este semnificativă pentru noi și a evidențiat că Iașul „este și va rămîne în conștiința neamului nostru, orașul unirii principatelor”. În această zi, în urmă cu 100 de ani, Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu țara, aceasta fiind prima provincie istorică care s-a unit cu România.

Discursul inaugural a fost rostit de academicianul Alexandru Zub, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, care a vorbit despre unitatea românească, apreciind că „fără trezirea națională de la finele secolului al XIX-lea și începutul noului veac, nu s-ar putea înțelege fenomentul unirii”.

Noutăți editoriale axate pe tematica Marii Uniri

Conferința inaugurală a fost urmată de o serie de lansări de carte cu subiecte legate de Primul Război Mondial și de Marea Unire.
Despre lucrarea Unirea Basarabiei cu România în presa vremii. Un studiu de caz: „Ziarul Mișcarea”, semnată de prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, a vorbit prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, de la Facultatea de Istorie din Iași, apreciind că volumul surprinde atmosfera Iașului – capitală de război, rolul presei în mobilizarea opiniei publice și rolul elitelor politice. De asemenea, acesta a adăugat că „Mișcarea” a fost un ziar al Guvernului Liberal, fapt ce conferă cărții un punct de vedere oficial.

O altă lansare de carte a fost cea a profesorului italian Alberto Basciani, intitulată Dificila Unire: Basarabia și România Mare 1918-1940, o „poveste tristă de istorie a neputințelor”, așa cum a caracterizat-o prof. univ. dr. Lucian Leuștean, de la Facultatea de Istorie din Iași. Volumul prezintă o radiografie a perioadei de dinainte și de după unire.

Marea Unire – perspective

În cea de-a doua zi a conferinței, vineri, 23 martie 2018, în Sala „Ferdinand” a UAIC a avut loc dezbaterea „Perspective diverse asupra Unirii”, moderată de prof. univ. dr. Mihai-Răzvan Ungureanu.

Discuția a avut ca temă centrală modul în care a fost văzută Unirea din 1918 din alte zone geografice ale lumii și din alte unghiuri de cercetare. La dezbatere au participat prof. univ. dr. Paul Michelson, de la Huntington University, SUA, prof. univ. dr. Lucian Leuștean, de la Facultatea de Istorie din Iași, conf. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe, Chișinău și cerc. Daniel Ursprung, de la Universität Zürich.

Apreciat de prof. univ. dr. Mihai-Răzvan Ungureanu ca fiind unul dintre „cei mai fini observatori ai istoriei românești”, prof. univ. dr. Paul Michelson a vorbit despre modul în care au fost construite explicațiile istorice în ceea ce privește Unirea românilor din 1859 și 1918.

Prof. univ. dr. Lucian Leuștean a subliniat că „România a ratat, în 1916, o șansă istorică, aceea de a fi un stat federal”. Această ratare a fost un „păcat originar”, ca început a tot ce a urmat. Istoricul ieșean a explicat, totodată, că România nu putea deveni un stat federal, în ciuda succesului altor țări, deoarece nu ar fi fost în spiritul epocii, iar autonomiile nu erau deloc încurajate. „Statul român a făcut nenumărate greșeli, gafe și excese, a fost de multe ori neputincios și a trădat limitele în repetate rînduri, însă toate acestea nu se datorează faptului că nu era organizat ca o federație, dimpotrivă, el a supraviețuit tocmai pentru că nu a fost o federație”, a subliniat profesorul.

În discursul său, conf. univ. dr. hab. Nicolae Enciu a prezentat lucrarea În componența României Întregite. Renașterea spirituală a Basarabiei interbelice. Profesorul a făcut o introducere legată de crearea României Mari, precizînd că „accelerarea procesului de modernizare a societății românești după anul 1918, eliberarea marilor energii spirituale, unirea tuturor forțelor spiritualității românești, asigurarea unei baze materiale mai solide, setea de cultură a poporului” au permis înregistrarea unui adevărat salt calitativ în dezvoltarea învățămîntului, științei și culturii în perioada dintre cele două războaie mondiale.

În final, Daniel Urspung a vorbit despre „stat” ca „proiect politic” și despre strategiile de legitimare și delegitimare a unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat.

Marea Unire, un moment predestinat

Secțiunea intitulată „Realizarea și destinul Marii Uniri din 1918”, de sîmbătă, 24 martie, a adunat în Sala „Ferdinand” a UAIC, profesori și cercetători care au discutat despre consecințele și urmările marelui război. Moderatorul evenimentului a fost conf. univ. dr. Ovidiu Buruiană.

Dezbaterea a fost deschisă de conf. univ. dr. Ionuț Nistor, de la Facultatea de Istorie din Iași, care a vorbit despre recuperarea Iașului după 1918, din perspectivă economică. El a precizat că evaluarea efectivă a paguberelor materiale produse de război a fost un proces îndelungat, deși primul decret care iniția și standardiza procedura, fixase un termen scurt de rezolvare a problemei. Problema recuperării banilor a fost una strict financiară, iar Guvernul României nu a reușit să plătească, pînă la jumătatea anilor ʹ20, banii cîștigați de Primăria Iași în instanță.

În continuare, C.S. II dr. Marius Chelcu, de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași a propus spre dezbatere tema „Iașul la sfîrșitul Marelui Război: îngrijorările și speranțele unui nou început”. El a spus că la începutul anului 1918 Iașul era încă urmărit de probleme vechi de dinaintea pierderii statului de capitală, printre care se numără și divizarea populației orașului. „Rădăcina tuturor relelor a fost identificată constant în renunțarea orașului la statutul de capitală”.
Marius Chelcu a mai explicat că unul dintre motivele opțiunii a fost apropierea geografică a Iașului de Rusia, dar au existat și motive demografice și economice: Iașul avea o populație mai mică față de București și nu dispunea de alimentare cu apă la prețuri rezonabile.

Despre „Asistența copiilor orfani după Marele Război” a vorbit dr. Cătălin Botoșineanu, de la Arhivele Naționale Iași, iar despre „Problema emancipării evreilor români în contextul realizării Marii Unirii” a vorbit prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Universitatea Paul Valery din Montpellier, Franța.

Sărbători, istoriografie, presă, memorie

În cadrul aceleiași secțiuni, la conferința „Sărbători, istoriografie, presă, memorie”, moderată de prof. univ. dr. Hans-Christian Maner, de la Johannes Gutenberg-Universität Mainz, au participat conf. univ. dr. Ovidiu Buruiană, lect. univ. dr. Adrian Vițalaru, prof. univ. dr. Florin Muller de la Universitatea din București, prof. univ. dr. Francesco Garda de la Universitatea Roma Tre și lect. univ. dr. Cristina Preutu. Invitații au discutat despre modul în care unificarea națională a fost percepută de la 1918 pînă în prezent de către români, dar și de celelalte popoare europene.

Conferința a fost deschisă de către profesorul Hans-Christian Maner, care a susținut prelegerea „Autobiografii ale națiunii: cauze şi urmări ale primului război mondial în manuale româneşti şi germane de istorie”. Manualul de istorie este o „autobiografie națională”, consideră Hans-Christian Maner, care a vorbit, în paralel, despre Primul Război Mondial ilustrat în manualele dintr-o țară care ieșise învingătoare în urma războiului și despre cel ilustrat în manualele dintr-o țară care fusese înfrîntă. După consultarea manualelor de istorie din diverse perioade de după 1918, profesorul a subliniat că în România, „istoricii asociază Primul Război Mondial cu unitatea națională”.

Vorbind despre unitatea națională, l-a susținut și lect. dr. univ. Cristina Preutu, care a observat că ziua de 1 Decembrie 1918 nu înseamnă doar alipirea Transilvaniei la patria mamă, ci „încununează simbolic toate procesele de reîntregire a României”. În aceeași idee a fost structurat și discursul lect. dr. univ. Adrian Vițalaru, care a susținut o prelegere despre unirea Basarabiei cu România și despre celebrarea acestui eveniment în primul deceniu interbelic. Festivitățile aniversare organizate pentru sărbătorirea unirii cu Basarabia ilustrează, în opinia sa, „solidaritatea colectivă” care a stat la baza „revoluției naționale unificatoare” de la 1918, după cum a numit invitatul Marea Unire. Acesta a mai insistat asupra faptului că „celebrarea demonstrează importanța trecutului” și are „rolul de a lega trecutul de prezent și prezentul de viitor”.

Conferința „Sărbători, istoriografie, presă, memorie” a continuat după pauza de prînz cu discursurile invitaților de la universitățile din Târgoviște, Lorraine, Chișinău, Roma și de la Muzeul Județean Teleorman din Alexandria. Seara s-a încheiat cu dezbaterea „La 100 de ani de la Marea Unire”, moderată de prof. univ. dr. Lucian Leuștean”.

Biserica, Școala și Presa, în contextul Marii Uniri

Conferința pe tema rolului Bisericii, al Școlii și al Presei i-a avut ca protagoniști pe C.S. II Cătălina Mihalache, de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, conf. univ. dr. Maria Danilov, de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe, Chișinău, C.S. II dr. Radu Tudorancea, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București și prof. univ. dr. Alin Ciupală, de la Universitatea din București, care a fost și moderatorul discuțiilor.

Cătălina Mihalache a subliniat ideea de naționalitate, rolul evreilor, impunerea principiului „națiune-naționalism”, care a dus la fragmentare între diferite naționalități. A adus, de asemenea, în discuție cooptarea lumii rurale, cooptarea școlilor, a bisericii majoritare într-un program naționalist. Rolul statului a fost un alt punct asupra căruia a insistat Cătălina Mihalache, mai exact asupra rolului statelor naționalizatoare.

Următorul vorbitor, Maria Danilov, a prezentat aspecte privind școala basarabeană sub dominația rusească, explicînd că în 1917 a început fenomenul de naționalizare a școlii, în vederea învățării corecte a limbii. Pe 8 septembrie 1917 s-a tipărit abecedarul moldovenesc al mitropolitului Gurie Grosu, cu un tiraj de 100.000 de exemplare.

Conf. univ. dr. Cristian Ploscaru, de la Facultatea de Istorie din Iași, a vorbit despre ideea statului național în Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea și despre faptul că identitatea locuitorilor din Moldova și Țara Românească „s-a centrat în jurul ortodoxiei și al pămînteniei”, ultima bazată pe un concept de relații sociale la care s-a adăugat limba.

C.S. Radu Tudorancea, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, a conferențiat apoi pe tema „Copii și adolescenții în bătălia pentru Marea Unire din 1918. O temă de cercetare”. Acesta a prezentat rolul Crucii Roșii în perioada războiului și a vorbit despre activitatea spitalelor Crucii Roșii. „Crucea Roșie a distribuit refugiaților, mai ales în Moldova, peste zece milioane de rații de hrană”.
România lui 1918.

Ce nu trebuie uitat despre Marea Unire

Manifestarea a luat sfîrșit sîmbătă, 24 martie, cu Secțiunea „La 100 de ani de la Marea Unire”, la care au participat drd. Elena Varta, de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău, conf. univ. dr. hab. Valentin Naumescu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, de la UAIC Iași, prof. univ. dr. Mihai-Răzvan Ungureanu, de la Universitatea din București și prof. univ. dr. Lucian Leuștean, moderatorul panelului.

Drd. Elena Varta a susținut prelegerea „Tematica identitară și cea a reîntregirii Basarabiei cu România în cadrul emisiunilor postului de radio Europa Liberă (anii ’80 ai secolului XX)”. Aceasta a evidențiat rolul radioului Europa Liberă în perioada anilor ʹ80, în procesul de recuperare a conștiinței istorice a românilor basarabeni și a conștiinței lor naționale.

„România Întregită. Provocări actuale pentru istorici” a fost tema pe care a conferențiat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob. Acesta a vorbit despre sensul României Întregite, despre elitele românești și despre statutul provinciilor românești. „Putem vorbi de o România Mare pentru 22 de ani, căci ea nu mai este mare fără Basarabia, fără sudul Dobrogei. Șansa provinciilor a fost că s-au unit cu România. În 1912 votau 100.000 de oameni în Vechiul Regat, iar în anii 1940 au votat doar 4.000 de oameni”.

Conferința internațională organizată la Iași s-a încheiat cu prelegerea „1918 și România: ce se cuvine spus, ce nu trebuie uitat”, susținută de prof. univ. dr. Mihai Răzvan Ungureanu.

Conferința internațională „Marea Unire a Românilor (1918) – Istorie și Actualitate” a fost organizată în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie a Universității din București, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, Institutul de Istorie din Chișinău și Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași – Departamentul Centenar, Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Accademia di Romania in Roma, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Institutul Francez Iași.

de Bianca BARHAN , Adelina-Elena FLOREAN și Mara MAȚCU