Vineri, 9 noiembrie, în mansarda Muzeului Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, au fost prezentate concluziile parțiale, după faza de teren, ale proiectului „Memorie, identitate și comunitate. Studii de istorie orală pe Valea Prutului, în România și Republica Moldova”. Proiectul, finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, s-a derulat sub tutela Asociației de Relații Internaționale Est-Democrația din Iași, cu scopul de a contura identitatea acestei regiuni etno-geografice, cît și de a identifica posibilități de dezvoltare viitoare.

Cercetătorii implicați în proiect au vorbit despre informațiile adunate timp de trei luni din localitățile aflate în vecinătatea Prutului, de pe ambele maluri, despre zona de frontieră care separa România de Republica Moldova, despre felul în care erau organizate patrulele de grăniceri, despre viața românilor și basarabenilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în anii de după război, dar și despre convingerile religioase ale acestora în perioada comunistă.

Prima prezentare a fost susținută de directorul proiectului, Paul Nistor, cercetător științific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. Acesta a menționat că „pe parcursul celor trei luni, au fost intervievate 100 de persoane din 18 localități din România și Republica Moldova, atît în sate, cît și în tîrguri sau orașe precum Lipcani, Ștefănești, Sculeni, Ungheni, Bosia, Leova, Fălciu sau Costuleni”. Cercetătorul a specificat că toate poveștile adunate pe parcursul desfășurării muncii de teren vor fi colectate în cîteva volume, care vor fi lansate în anul 2019.

Paul Nistor a vorbit apoi despre reticența celor intervievați față de subiectele cu caracter politic, despre faptul că majoritatea basarabenilor a refuzat să vorbească, deoarece echipa de cercetare avea în componență și cetățeni români, dar și despre faptul că istoria transmisă pe cale orală a influențat oamenii de pe ambele maluri ale Prutului, uneori fiind „dificil de distins adevărul istoric de cel creat cu ajutorul amintirilor”. Cîteva dintre interviurile făcute în teren au fost surprinse într-un material video realizat de Mihaela Botnari, doctorand la UAIC.

Regimul politic și granița pe Prut

Cercetătorul Valentin Arapu, de la Institutul Patrimoniului din Chișinău, a vorbit despre „Ostașii regimului sovietic”. Acesta a precizat că, din punctul lui de vedere, „o părere transmisă pe cale orală este, de fapt, o însumare a mai multor păreri” și că prezentarea lui „se referă la felul în care oamenii au perceput atît zona de frontieră cît și grănicerii care o păzeau”. Cercetătorul a povestit și cîteva episoade despre persoane care au încercat să treacă linia de frontieră și au sfîrșit prin a face închisoare. În încheierea prelegerii, a specificat că „oamenii din Lunca Prutului au fost izolați prin instalarea gardului de sîrmă ghimpată, însă în memoria comunității era păstrată cu grijă amintirea unității de neam și de țară”.
În continuarea acestei idei, a venit și discursul doctorandului Radu Dan, de la Universitatea de Stat din Moldova. Acesta a vorbit despre grăniceri și despre linia de frontieră, despre copiii care trăiau pe teritoriile din apropierea graniței de pe Prut.

Iana Balan, doctorandă a UAIC, a făcut cîteva precizări legate de tradiție și religie. Aceasta a menționat că „oamenii au devenit mai sensibili la aceste subiecte” și că cel mai dur moment pentru oamenii credincioși a fost interzicerea predării religiei în școli, odată cu instalarea regimului comunist.

Ultima prelegere a fost susținută de Alexandru Aioanei, cercetător în cadrul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, care a vorbit despre amintirile din război ale celor intervievați. Acesta a menționat că majoritatea informațiilor pe care le-a primit „sînt de la copiii veteranilor de război, deoarece cei din urmă sînt din ce în ce mai greu de găsit”.

În finalul evenimentului a existat o sesiune de întrebări din partea publicului, în cadrul căreia inițiatorii au primit întrebări și sugestii legate de viitorul proiectului.

Lansarea proiectului a avut loc pe data de 22 iulie 2018. Cercetarea s-a desfășurat în parteneriat cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova.

Concluziile parțiale la încheierea cercetărilor de pe teren au fost prezentate și la Chișinău, miercuri, 7 noiembrie, în Sala Mare a Bibliotecii Municipale „B. P. Hașdeu”.