(STIINTIFIC, 8.00) ISTORIE – SIMPOZION – 1848 / Anul 1848, in dezbatere la Facultatea de Istorie a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza".
(CUZANET, Iasi, 15 noiembrie) – Catedra de Istorie Moderna din cadrul Facultatii de Istorie de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi a organizat ieri, 14 noimebrie a.c., simpozionul cu tema "Anul 1848 la romani. Istoriografie si memorie culturala". Evenimentul a inceput la ora 16.00 si a avut loc in amfiteatrul II7, in corpul A al Universitatii.  

"Trebuie observata distinctia dintre tiranie si despotism"
Cercetator stiintific si jurnalist, Adrian Cioflanca a fost cel care a deschis evenimentul, prezentand studiul "Critica tiraniei si a despotismului in Moldova regulamentara (1834-1849)". "Ideea a aparut odata cu lecturarea documentelor care vorbeau despre anul 1848, cand termenii «tiranie» si «despotism» apar cu o frecventa foarte mare in memoriile si in programele politice ale vremii. Am fost frapat de profilul complet al tiranului atribuit lui Mihail Sturza iar textul meu compara literatura cu circulatie occidentala, cu ceea ce se formulase din acest punct de vedere in Moldova", a declarat Adrian Cioflanca. Acesta a schitat profilul tiranului care este caracterizat prin dorinta de personalizare a puterii, prin tentatii patrimonialiste, fiind preocupat doar de binele personal, de a acumula putere si avere si de a instaura cultul personalitatii. "Trebuie observata distinctia dintre tiranie si despotism. In timp ce prima este vazuta ca o forma degenerata de regim politic, ca o democratie rasturnata, despotismul este vazut ca o forma autoritara de exercitare a puterii, dar care intra in natura lucrurilor", a adaugat Adrian Cioflanca. Prin studiul "Critica tiraniei si a despotismului in Moldova regulamentara (1834-1849)", cercetatorul stiintific iesean a urmarit ca, "prin definirea celor doi termeni, sa contureze prin antiteza, profilul unei bune guvernari".
 
"Revolutia reprezinta un mijloc, utopia este scopul in sine."
Florea Ioncioaia, conf. univ. al Departamentului de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi a prezentat lucrarea intitulata "Revolutie si utopie. Cateva note asupra imaginarului politic pasoptist". "Am ales sa ma ocup de un subiect care poate parea el insusi utopic. De cateva decenii distinctia dintre revolutie si utopie a devenit un fel de cliseu. Intre ceea ce numim utopie si revolutie exista atat legaturi, cat si diferente si tensiuni. Ambele au origini comune dar, in timp ce revolutia reprezinta un mijloc, utopia este scopul in sine. Prima este asociata cu inceputul istoriei, este reala, se identifica cu verbul «a face» si actioneaza in panul macro, in timp ce utopia reprezinta sfarsitul istoriei, este un act al gandirii care promoveaza armonia si bunul simt, avand un plan micro.", a declarat Florea Ioncioaia. Studiul doreste sa aduca lamuriri in privinta principalelor utopii, cum au fost acestea create si receptate in cultura pasoptista.
Cercetatorul Nicolae Mihai a fost cel care a incheiat sesiunea de comunicari din cadrul simpozionului, cu lucrarea "Dimensiunea festiva a revolutiei pasoptiste. Perspective istoriografice si metodologice". "Analiza sarbatorilor revolutionare este interesanta deoarece se observa ca acestea tind sa omogenizeze spatiul si timpul. Barierele sociale dispar: taran, professor, preot, barbat si femeie, toti devin un singur corp, un corp national, ce reprezinta poporul ca un actor pe scena publica. Sarbatorile publice sunt spatii de interactiune reciproca, spatii ale solidaritatii. Este permis aici transferul dintre cei prezenti, o solidaritate organica care permite crearea de legaturi. Propun prin intermediul acestui material relecturarea revolutiei prin prisma evenimentelor culturale", a declarat Nicolae Mihai.
Simpozionul "Anul 1848 la romani. Istoriografie si memorie culturala" se va incheia astazi, 15 noiembrie a.c. Incepand cu ora 10.00, in sala Hi din Casa Catargi, vor fi prezentate alte patru lucrari ce au ca tema principala viata romaneasca in perioada pasoptista. / Livia Movilescu