(GENERAL, 17.00) BCU – ANIVERSARE – EVREI / “Ziua Memoriei”, aniversata de evreii din Iasi cu muzica klezmer la Biblioteca Centrala Universitara.

(CUZANET, Iasi, 28 ianuarie) – 27 ianuarie 1945. Armata Rosie elibereaza lagarul nazist Auschwitz-Birkenau. Dintre cei peste un milion de oameni exterminati acolo, multi erau evrei. La Iasi, Ziua Internationala a Holocaustului, “Ziua Memoriei” a fost aniversata printr-un concert de muzica klezmer, gazduit de Biblioteca Centrala Universitara “Mihai Eminescu” (BCU) din Iasi. Ieri, in sala de concerte a institutiei, s-au strins in jur de 40 de oameni. Evenimentul a fost organizat de Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, prin Lectoratul italian, BCU, Institutul Italian de Cultura "Vito Grasso" din Bucuresti si Comunitatea evreiasca din Iasi.

Minunea de acum 65 de ani
Cind batrinul domn Pincu Kaiserman a aparut pe scena, in sala s-a lasat linistea. "Se implinesc astazi 65 de ani de la eliminarea sinistrului lagar de la Auschwitz de catre soldatii Armatei Rosii. S-a intamplat atunci o minune de care nu trebuie sa uitam noi, cei care am trait acele vremuri si sa povestim celor tineri ca niste bestii care pretindeau a fi oameni au putut planui si infaptui, cu sange rece, chinurile a milioane de oameni", a spus, cu voce impunatoare, presedintele Comunitatii evreiesti iesene. L-a invitat apoi, alaturi de el, pe Giovanni de Cecco. Urma un concert de muzica klezmer, sustinut de cel pe care Kaiserman l-a descris ca fiind “atit un muzician, cit si un filosof”, caci Giovanni de Cecco, pe linga Conservatorul din Venetia, este absolvent si al unei specializari in Filosofie.

Concertul klezmer sau nu?
Pianistul, imbracat cu haine obisnuite, a venit pe scena, in aplauzele celor prezenti.  "Trebuie sa spun ca nu-mi place sa vorbesc prea mult inainte de concert si ca nu prea imi place sa prezint dinainte cantecele pe care le interpretez.Tocmai de aceea imi face o deosbita placere sa cant pentru romani, pentru ca nu trebuie sa explic ce cant", a spus de Cecco, la inceput. S-a asezat apoi la pian si a inceput sa cante prima parte din cele trei ale concertului, muzica klezmer, muzica evreiasca. Sunete grave, sunte inalte, glissando-uri efectuate de pianist  i-au intristat si bucurat, pe rand, pe cei prezenti. A urmat un calup de variatiuni ale cantecelor populare "Saraca inima mea" si "Asa beau oamenii buni", in aplauzele audientei.

Concertul s-a incheiat intr-o nota originala: Giovanni de Cecco a interpretat o creatie proprie, inspirata de horele populare romanesti si alte traditii muzicale tiganesti, primindu-si multumirile din partea celor prezenti. Nemultumit a ramas doar un tinar din sala: “Pana la urma, cand a cantat klezmer? Ca eu nu mi-am dat seama…" / Andrada Munteanu