Marți, 9 aprilie 2019, la „Librăria Orest Tafrali” de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a avut loc lansarea și prezentarea cărții Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici. Volumul, scris de Camelia Crăciun, specialistă în istoria evreilor din România, precum și în cultura idiș, a apărut la Editura UAIC și prezintă o analiză a grupului de scriitori evrei aculturați, prezenți în mod activ în cultura română începînd cu puțin înainte de Primul Război Mondial.

La manifestare au fost prezenți prof. univ. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, scriitor și critic literar și lect. univ. dr. Doris Mironescu, critic literar, membru al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România.

Evenimentul a început cu un scurt discurs al moderatorului Adrian Acatrinei, reprezentantul editurii UAIC, care a precizat că autoarea „recidivează”, după un volum publicat în 2014, Lumea evreiască în literatura română, ambele făcînd parte din aceeași colecție, coordonată de profesorul Antonio Patraș.

Prof. univ. dr. Mihai Dinu Gheorghiu a subliniat că partea introductivă a cărții atrage atenția asupra contribuțiilor recente legate de cultura evreiască din România și nu numai, care au început să intre pe piața literară și culturală în ultimii 30 de ani, după 1989-1990, pînă atunci acesta fiind un subiect tabu.

„Camelia Crăciun face o bună precizare despre un subiect cu totul delicat, acela al identității etnoliterare, pentru că precizează în introducere că a ales pe acei scriitori care își asumă etnicitatea evreiască și nu face ea atribuiri de identități, care pot afecta, să spunem, anumite sensibilități sau duce la cine știe ce suprainterpretări în privința caracteristicilor acestei identități evreiești”, a precizat profesorul universitar.

Potrivit lect. univ. dr. Doris Mironescu, subiectul cărții este de importanță maximă, deoarece generațiile anterioare de cărturari evrei din România caută să meargă pe calea asimilării și a chemării, în special în cîmpurile din domeniul lingvisticii sau al sociologiei.

Vorbind despre importanța culturii evreiești, Doris Mironescu a subliniat că, odată cu Constituția din 1923, problema integrării cetățenești este rezolvată, iar noua generație a intelectualilor evrei se va exprima mai cu seamă în domeniul literar și artistic. Astfel, perioada interbelică este plină de mari personalități care scriu și care se manifestă în numele culturii române sau care trec din cultura română în cea străină.

„Andrei Condrescu vorbeste despre mulțime de genii evreiești în România interbelică. Însă el pune accentul cumva pe excelența estetică, pe performanța singulară unică, în timp ce miza lucrării de bază e totuși alta. E vorba de a urmări cum anume răzbate o generație, cum anume progresează un discurs, un discurs colectiv, cum este el asumat de către intelectuali, reprezentanții acelei generații”, a declarat criticul literar.

Cea care a continuat seria discuțiilor a fost însăși autoarea, care a afirmat că s-a preocupat nu neapărat de prezența scriitorilor evrei în cultura română, pentru că, din perspectiva aceasta, lucrurile par foarte delicate. Dar a interesat-o reprezentarea identității evreiești în literatura română, ocupîndu-se doar de scriitorii care și-au asumat identitatea și vorbesc din perpectiva unor autori evrei.

În continuare, Camelia Crăciun a prezentat cartea. Volumul cuprinde trei părți, prima fiind despre emanciparea drepturilor populației evreiești, ce a avut loc abia în perioada 1919-1923. În cea de-a doua parte se observă apariția unei vaste literaturi evreiești de limbă română, iar despre ultima parte a lucrării, autoarea a precizat că s-a oprit la proiectul utopic, prezentîndu-l pe Mihail Sebastian, și anume romanul lui, De două mii de ani, care este despre identitatea dublă.

Camelia Crăciun este lector la secția de Studii Iudaice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București, dar şi consilier literar la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti. Este autoarea volumelor Traduceri în limba română din literatura clasică idiș și 140 de ani de teatru idiș în România.