Luni, 7 noiembrie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) Iaşi a avut loc conferinţa „Dictatura mass asupra media”, susţinută de jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Manifestarea face parte din programul Zilelor Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, desfăşurate în perioada 6-8 noiembrie.

Jurnalistul le-a spus participanților că e prezent la conferinţa inaugurală a Zilelor BCU Iaşi şi pentru că anul acesta s-au împlinit 25 de ani de cînd a murit Dan Merișca (n.r. – scriitor român de science-fiction, născut la Târgu Frumos, jud. Iaşi), cel mai bun prieten al său, care a făcut lucruri minunate pentru Iași. Apoi, Cristian Tudor Popescu a explicat publicului că nu se consideră jurnalist, ci scriitor. „Nu sînt un jurnalist născut, sînt un jurnalist făcut. Înainte de a fi jurnalist, am fost scriitor și rămîn scriitor”. De asemenea, jurnalistul a povestit că a venit la Iași cu un dar pentru BCU, cartea „Le privilege d’être”, de Georges Mathieu, pe care a primit-o cadou de ziua lui. Auditoriul a fost, apoi, provocat să încerce să găsească o definiție pentru carte, care înseamnă mai mult decît „cerneală”, „hîrtie” sau „alinierea rîndurilor”.

În cadrul conferinţei, Cristian Tudor Popescu a vorbit despre lectura ca act individual și a afirmat că „a citi este un mijloc de a sta de vorbă cu morții și necunoscuții, a trăi fără ajutorul simțurilor. Nici măcar al văzului, pentru că rîndurile, literele în sine, nu-ți produc nimic. Văzul este utilizat doar pentru a decodifica”. Astfel, cartea a fost asociată cu un monolog, pentru că nu poți vorbi cu autorul. În opinia jurnalistului, acesta poate fi o explicaţie a faptului că azi există puțini cititori.

„Cititorul nu mai suportă ideea de a fi monologat. Simte că actul respectiv nu e complet, dacă nu vorbește și el. Acum cititorul vrea să fie, de fapt, în carte. Un domnitor consemnat de cronicari, așa se dorește fiecare”, a spus Cristian Tudor Popescu.

În plus, în prezent, şi tipul de receptare se schimbă. Receptorul dorește să primească informația în „trei-patru cuvinte scrise cu litere mari”, or „o carte înseamnă cuvinte multe, mici”. Jurnalistul a amintit şi de presa din 1990, perioadă în care ziarul și cartea erau oarecum apropiate. Atunci, un cotidian conținea fragmente din operele marilor scriitori și existau secții de cultură, însă, odată cu trecerea anilor, ziarul s-a depărtat de carte, iar lucrurile s-au schimbat fundamental de cînd a apărut Internetul, care „schimbă regulile”.

„Cînd a apărut televiziunea s-a vorbit de moartea cinematografului. Acum apare netul şi se vorbește deja despre moartea televiziunii. Pericolul, în expresia «mass media», nu e reprezentat de cuvîntul «media». E reprezentat de cuvîntul «mass»”, a mai spus Cristian Tudor Popescu. Acesta a evidenţiat efectele reţelelor de socializare asupra presei scrise, citîndu-l pe scriitorul italian Umberto Eco: „Rețelele de socializare dau dreptul la cuvînt unor legiuni de imbecili, care, înainte, vorbeau numai la bar, după un pahar cu vin, fără a dăuna colectivității”.

Cristian Tudor Popescu a publicat primul text în 1984, în revista „Echinox”, cînd avea 28 de ani. Înainte de a deveni gazetar, s-a remarcat ca unul dintre cei mai buni autori de proză ştiinţifico- fantastică. După 1989, a fost gazetar la publicațiile „Adevărul” și „Gândul”.

Ediţia din acest an a Zilelor BCU se încheie marţi, 8 noiembrie, cu lansarea volumului „Pagini de jurnal (1891-1950)”, de Irina Procopiu, publicat la Editura Polirom.