Marți, 14 mai, la Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cercetătorul Nicolae Mihai, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române, filiala Craiova, a susținut prelegerea „La ce mai este bună istoria astăzi?”. Evenimentul a avut loc în cadrul unei întîlniri organizată de Departamentul de Românistică, Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi Literatură comparată al Facultăţii de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în parteneriat cu Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru studenții de la specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării aflați în an terminal.
La eveniment au participat prof. univ. dr. Daniel Condurache (Departamentul de Jurnalism și Științe ale comunicării), conf. univ. dr. Ionuț Nistor, directorul Muzeului Universității și jurnalistul Otilia Bălinișteanu, cadru didactic asociat la Departamentul de Jurnalism și Științe ale comunicării.
În deschiderea evenimentului, Otilia Bălinișteanu l-a invitat pe directorul muzeului, conf. univ. dr. Ionuț Nistor, să le vorbească studenților despre instituția pe care o conduce. Acesta a povestit despre trecutul muzeului și despre rolul acestuia în istorie, invitînd studenții să afle poveștile din spatele a ceea ce este astăzi.
Otilia Bălinișteanu a explicat apoi rostul evenimentului, care se dorește a deveni o tradiție anuală în rîndul studenților de anul al III-lea, de la Jurnalism și Științe ale comunicării. „M-am gîndit că o întîlnire de tipul acesta cu un profesionist, un specialist, un istoric, poate să ne ofere o imagine completă asupra istoriei, asupra felului în care ne raportăm la istorie, mai ales că noi, jurnaliștii, și istoricii avem un traseu pe care îl parcurgem pînă la un punct împreună”, a subliniat Otilia Bălinișteanu.
Invitatul special, cercetătorul Nicolae Mihai, a aprofundat subiectul prelegerii cu exemple din experiența sa profesională, din evoluția sa în acest domeniu și a vorbit despre importanța cunoașterii istoriei. Acesta a pus accent pe asemănările dintre jurnaliști și istorici, pe cum trebuie să ne antrenăm ochiul în căutarea informațiilor veridice și concrete, asemenea unui detectiv, dar și pe cît de importante sunt background-ul și „săpăturile” în trecut în construirea unei anchete jurnalistice, ca antidot împotriva confuziei. „Istoria are rostul de a ne așeza mai bine pe noi în raport cu noi înșine și în raport cu universul. Este asemenea construcției unei case. Istoria este temelia; nu poți ridica un acoperiș dacă nu ai temelia bine așezată”, a explicat Nicolae Mihai.
Prof. univ. dr. Daniel Condurache a vorbit despre faptul că un jurnalist trebuie să aibă dimensiunea corectă a faptelor despre care scrie și despre contextualizarea corectă. De asemenea, acesta a îndemnat studenții în an terminal să urmeze studii la master, deoarece trei ani de facultate nu sînt de ajuns pentru a deveni „întregi” în viitoarea carieră. „Meseria de jurnalist nu se poate face, dacă nu ești un om întreg. Sau, dacă se face, s-ar putea să schilodești pe drum”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Condurache.
Conf. univ. dr. Ionuț Nistor a intervenit cu o considerație interesantă, apreciind că „jurnalistul și istoricul au arme comune și anume sursele, care ne mint, dacă nu sunt puse în context sau dacă nu le verificăm”. „Noi nu sîntem depozitari ai adevărului, pentru că avem adevăruri diferite. Nu există o istorie, ci există istorii. Fiecare ajunge la o interpretare, la un adevăr”. Istoricul a mai precizat faptul că istoria și jurnalismul ne învață două lucruri, dintre care poate cel mai important este cum să punem o întrebare, pentru că o întrebare bine pusă, înseamnă cheia unui răspuns bun.
La sfîrșitul prelegerii, studenții au adresat întrebări vorbitorilor. Una dintre întrebări s-a referit la informație, care de multe ori nu este utilizată corect, și la măsura în care școala poate învăța studentul să-și gestioneze sursele de informare. În răspunsul oferit, cercetătorul Nicolae Mihai a explicat că baza pe care studenții și-o formează la studii, de a folosi cît mai bine resursele pe care le au, nu se poate realiza decît cu multă curiozitate, pasiune și interes din partea studentului. Un alt răspuns la această întrebare a fost oferit și de istoricul Ionuț Nistor, care a apreciat că este important locul în care cauți informațiile de care ai nevoie, dar la fel de important este să pui multe întrebări textelor pe care le citești.
Niciun comentariu