În cadrul Zilelor Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” (BCU) din Iași, a avut loc marți, 8 noiembrie, conferința „Actualitatea lui Ion Ghica”, susținută de istoricul Georgeta Penelea Filitti. Manifestarea s-a desfășurat în Aula BCU și a reunit, în public, profesori universitari, pasionați de istorie, precum și studenți din centrul universitar ieșean.

„Ion Ghica reprezintă o personalitate emblematică a secolului al XIX-lea, emblematică prin natura complexă a profilului său intelectual. Ion Ghica a fost un adevărat savant al vremii sale, format în Occident, dar cu o puternică experiență orientală, deschizător de drumuri în mai multe domenii ș, nu în ultimul rînd, profesor”, a declarat, în deschiderea conferinței, prof. univ. dr. Bogdan Petru Maleon, directorul general al BCU Iași.

Organizatorii au ales ca tema manifestării să fie „Actualitatea lui Ion Ghica”, pentru că recomandările rămase de la această personalitate istorică, preluate din învățămîntul francez, mai pot fi aplicate și astăzi.
„Ce a spus Ion Ghica atunci rămîne valabil și astăzi și nu știu ce trebuie să se întîmple ca noi să traducem în fapte. Nu este suficient să faci o școală, să faci un liceu, să faci o facultate, să faci un doctorat, dacă rămîi pur și simplu să buchisești niște texte. Trebuie să gîndești”, a apreciat Filitti.

În cadrul conferinței, Georgeta Penelea Filitti a evidențiat cele mai importante momente care i-au marcat existența lui Ion Ghica. În acest context, istoricul a vorbit și despre ostilitatea dintre Alexandru Dimitrie Ghica (n.r.- domnitor al Țării Românești) și Ion Ghica.
„Lucrurile erau foarte complicate, Țările Române se aflau sub protectorat, rușii erau deoparte, turcii deoparte. Mesagerul acestei opoziții este tocmai Ion Ghica. El este însărcinat să vină la Iași ca să îi ceară lui Vodă Mihai Sturza să ia și tronul Țării Românești”, a explicat Georgeta Penelea Filitti.

De asemenea, istoricul a vorbit despre Ion Ghica și în calitatea sa de pedagog, pentru că a fost un profesor care nu s-a rezumat doar la activitatea de la catedră, ci a avut cerințe exigente: profesorii să respecte elevii și programul, „orele să fie integrale, miezoase”, iar examenele să fie „pe măsură”.

Filitti a mai povestit despre perioada în care Ion Ghica a fost plecat în Franța, de condițiile în care acesta a promovat bacalaureatul acolo. Istoricul a explicat apoi că tinerii aflați în școlile franțuzești trezeau uimire, prin faptul că puteau vorbi curent în greacă, ceea ce a ajutat la crearea unui element de legătură între intelectualii francezi și tinerii români.

În finalul conferinței, Georgeta Penelea Filitti a apreciat efortul Bibliotecii Centrale Universitare din Iași de a încerca să aducă în actualitate, prin această manifestare, figura unui intelectual de prim rang, așa cum a fost Ion Ghica.
„În momentul de față Iașul e capitala intelectuală a României, dacă ar fi numai să ne referim la un singur subiect – felul cum înțelegeți să-l omagiați, să-l readuceți în spațiul public pe Ion Ghica. În vreme ce la București s-a făcut o penibilă comemorare la Academie, domniile voastre, într-o manifestare atît de prestigioasă cum e cea a Zilelor Bibliotecii, ați găsit cu cale să permiteți evocarea acestui personaj, unul din acea generație irepetabilă, generația de la 1848”.

Prezentă la Iași pentru manifestările prilejuite de Zilele BCU, desfășurate în perioada 6-8 noiembrie, istoricul Georgeta Penelea Filitti a participat și la lansarea volumului „Pagini de jurnal (1891-1950)”, de Irina Procopiu.